Marius Onan, comma-splicing si samanta pe covor

Recent, un gazetar s-a trezit bagandu-se singur in zeama. Probabil asa simtea nevoia, dat fiind ca nimeni altcineva nu-l mai baga. Cic-a avut el un show care a murit, si de-atunci a dat in paranoia si crede ca-i vina bloggerilor. Asa ca intr-un editorial intr-un ziar care-i da o paine, s-a apucat sa dea in bloggeri, de-a valma. Un search pe blogsearch pentru numele lui rezulta in cam 600 de hits (1). Daca adaugi si termenul "onanist", raman numai 62. Exista deci 62 de articole care il mentioneaza pe dl Tuca alaturi de termenul "onanist", majoritatea punand un link cu el dedesubt, astfel: onanist. Totul a inceput de la acest editorial, publicat de dl Tuca in Jurnalul N pe 2008.05.09(3):
Cei mai mulţi dintre ei şi-au făcut bloguri ca să facă şi ei ceva, neînţeleşi, dar mai ales frustraţi, s-au lăsat duşi de modă, de trend, ca nişte mici servitori ai globalizării, umili şi gata să sară de gîtul primului concept care să-i scoată din anonimat, arată ca nişte arătări scoase pentru întîia oară la lumină, cu poze care vor să-i înfăţişeze fie sexy, fie intelectuali, bloggerii din România nu sînt altceva decît nişte rîme care au ieşit la suprafaţă fără să aibă ceva de spus, gata să inunde spaţiul cu banalităţi şi originalităţi ştiute şi vehiculate de toată lumea, un fel de masturbare comună, dar vîndută pe afiş ca un mic secret care ne va schimba filozofia de viaţă, fără inspiraţie şi fără talent, cei mai mulţi dintre ei, ca să nu zic toţi, se cred victime ale sistemului, cînd, de fapt, nu sînt altceva decît nişte victime ale incompetenţei proprii, nişte onanişti ca toţi onaniştii care se ascund la adăpostul anonimatului şi îi comentează pe alţii doar că pe ei îi apără poza studiată, poza care ţine loc şi de cuvinte, şi de idei, şi de imaginaţie, bloggeri ca să fie bloggeri, bloggeri ca să fie şi ei ceva, bloggeri ca să nu fie nimic, bloggeri de dragul de a se întoarce şi ei de undeva şi de a pleca în altă parte, bloggeri ca să se ascundă de ei şi să-i vadă ceilalţi, bloggeri ca să nu li se vadă sufletul mic şi ego-ul mare, bloggeri de teama de a nu mai sta doar cu ei, ei cu ei, bloggeri ca să epateze, să impresioneze, bloggeri ca să blogheze, bloggeri doar ca să scape de rosul pe dinăuntru al meschinăriei, bloggeri. Cei mai mulţi dintre ei care n-au avut niciodată nimic de spus, bloggeri pentru nimeni, bloggeri între ei, bloggeri pentru ei, bloggeri ca să nu li se vadă caracterul, bloggeri plutind undeva între discreţia şi indiscreţia lumii, bloggeri la discreţia tuturor, bloggeri la discreţie, bloggeri la kilogram, bloggeri la borcan, bloggeri la cutie, bloggeri la legătură, bloggeri plutind în deriva propriilor conştiinţe, sperînd că într-o bună zi o să răsară soarele şi pe blogul lor fără să ştie că ce e blog ca blogul trece, iar soarele răsare doar să aducă lumină şi niciodată glorie.. Poza: http://jurnalul.ro/librarie_fisiere/imagini/2008-04-13/05c9305094851cc93be2c70ed1cd0ad2.jpg
Nu cred ca vrea cineva sa intram in practicile sexuale ale d-lui Tuca (fiindca asa il cheama). Cert este ca termenul de "onanist", des folosit in limba romana, vine de la un personaj biblic (2), caruia i s-a poruncit sa impregneze vaduva lu' fra-su. Omului ii placea sexul, dar nu si copiii si a nesocotit porunca terminand, cica, pe covor. Un alt personaj biblic s-a ofticat si l-a matrasit rapid. Personajele biblice faceau asta des. Nu se stie al cui covor era. Inteleg ca nu e prima data cand un jurnalist se leaga de bloggeri, de-a valma. Eu nu cunosc instantele cu ceilalti, dar asta e un fenomen si termenul "onanist" chiar i se potriveste. Este suficient sa te uiti la pagina lui de onanist sa vezi ca stilul lui este de scolar proaspat alfabetizat. Dl Tuca nu stie ce-i ala punctul. Articolele lui sunt un "run-on sentence" lung si elucubrant. Un "run-on sentence" (sau comma-splicing sa fim mai precisi) este o fraza alcatuita din prea multe propozitii, care nu se mai termina, care te oboseste citind-o (presupunand ca ai rabdare s-o citesti pan-la capat) si este considerata o greseala stilistica in orice limba (4). Altii o considera o laba trista. Te gandesti ca un jurnalist ar sti asta, dar un onanist, nu.
A run-on sentence is not merely any very long sentence: A properly constructed sentence can be extended almost indefinitely. However, writing such an extended sentence is poor writing style and should be avoided. A recommended rule of thumb would be a maximum of 3 independent clauses contained in one sentence, on the grounds that anything beyond that can cause the reader to lose interest or become frustrated.
Din toate reactiile din blogosfera, cea a lui Cristealizari pare sa le sintetizeze pe toate, si-asta fiindca-i video. Cam lung, dar tot asa-s si articolele lu' Marius Onan. Nu vreau sa spun prin acest articol ca onania ar fi daunatoare. Totusi, nu pot sa nu remarc ca ar jurnalismul este sau ar trebui sa fie un domeniu distinct si separat.

Surse

1. http://blogsearch.google.com/blogsearch?q=marius+tuca 2. http://en.wikipedia.org/wiki/Onan 3. http://www.jurnalul.ro/articole/124112/1 4. http://en.wikipedia.org/wiki/Run-on_sentence 5. http://cristealizari.com/uncategorized/marius-tuca-sou-a-murit/

9 comments:

  1. Cine-i tipu' din video? E tare.

    I beg to differ la chestia cu run-on sentences. 1 la mana, sunt considerate o greseala de stil mai mult in literatura si jurnalismul scrise-n limba lu' nenea shecspir. Frazele scurte, clare, corecte, neintortocheate au si ele farmecul lor. Cu toate astea, un om care-l gusta pe Marquez, de exemplu, pe Llosa sau orice alt scriitor sud-american n-o sa dea doua parale pe simplitatea frazelor lui Hemingway, par example.(eu zic ca marea literatura e aia cat mai apropiata de stream-of-consciousness, pt ca oamenii nu gandesc cu semne de punctuatie si nu se regasesc in ele :) but that's just me).

    Jurnalismul, evident, respecta in orice cultura cam aceleasi regului, concizia si claritatea fiind obligatorii. Editorialul e insa un gen jurnalistic de granita, mult mai permisiv si din punct de vedere stilistic fata de stirea sau relatarea seaca. Pe langa asta, domnul onanist poate fi acuzat de multe altele, dar de scris prost nu. Lasand la o parte SEO-ul facut constient sau nu, prin repetitii si ritm si fraze halucinant de lungi Tuca aproape te hipnotizeaza, te-nvaluie si te duce undeva departe ("out of my mind. be back shortly") si mai-mai te convinge ca zice ceva important -mai conteaza ce?!; finalul e lovitura de gratie, mi se pare mai mult decat misto :)

    Inteleg ca esti blogger si te deranjeaza ce-a zis despre tine si despre toti ceilalti, da' eu zic sa-i dam onanistului nu numai samanta, multa samanta, ci si ceva credits. He's not stupid. Not at all.

    ReplyDelete
  2. M-a impresionat raspunsul tau. Cateva dintre cele mai bune comentarii pe blogul asta sunt anonime. Oare sa inchid optiunea de anonimitate?

    Sincer sa fiu, eu nu ma consider chiar blogger-blogger pana n-am peste 50 de abonati si cel putin 500 de cititori pe zi (si-s departe, deocamdata). Abia am inceput sa scriu de juma' de an. Am scris articolu' asta mai mult din solidaritatea de "breasla" pe care o simte ucenicul si, sincer sa fiu, nici macar n-am avut rabdare sa-l citesc pan-la capat de dl O.

    mai-mai te convinge ca zice ceva important -mai conteaza ce?!Eu zic ca in jurnalism e totusi important ce zici, chiar si-n editorial. Sau a fost intrebarea aia o figura de stil?

    ReplyDelete
  3. Mi-a dat de gandit raspunsul asta. Asa ca m-am documentat nitzel. American Society of Magazine Editors are un set de guidelines pentru editori menite in principal sa intareasca independenta editoriala. De ce? Presupun eu ca un editorial este de fapt vocea publicatiei respective - de obicei explicat clar, boldly, fara echivoc. Ideea de stream-of-consciousness in editorial, desi interesanta, e valabila numai pentru o publicatie matolita, pe scopalamina sau pe LSD. Ori Jurnalu' se vrea ceva mai serios, cel putin asa mi-a lasat mie impresia. Dl O este cumva ca nuca-n perete acolo. Iar SEO-ul de care vorbesti, nu este practic advertising, adica exact ce-ncearca ASME sa excluda prin guidelines?

    Am cautat si codul de etica jurnalistic, care probabil ca exista si-n Ro, dar nu l-am gasit decat pe cel de la Columbia. Spicuiesc:
    — Recognize that gathering and reporting information may cause harm or discomfort. Pursuit of the news is not a license for arrogance.
    — Show good taste. Avoid pandering to lurid curiosity.
    — Examine their own cultural values and avoid imposing those values on others.
    — Show compassion for those who may be affected adversely by news coverage. Use special sensitivity when dealing with children and inexperienced sources or subjects.
    — Test the accuracy of information from all sources and exercise care to avoid inadvertent error. Deliberate distortion is never permissible.
    — Tell the story of the diversity and magnitude of the human experience boldly, even when it is unpopular to do so.
    — Distinguish news from advertising and shun hybrids that blur the lines between the two.
    — Diligently seek out subjects of news stories to give them the opportunity to respond to allegations of wrongdoing.
    — Abide by the same high standards to which they hold others.

    Te voi lasa pe tine sa-mi spui daca tu consideri ca el urmeaza acest cod, sau varianta sa romaneasca - pe care eu n-o cunosc, dar ma-ndoiesc ca-i mult diferita.

    Pe scurt, google bomb-ul cu onanist se potriveste perfect, fiindca ceea ce numesti tu "stream-of-consciousness" mie mi se pare o laba trista. Scriitorii in compania carora tu-l plasezi pe O chiar au ceva de spus, au substanta. O e 0 (zero) upstairs. In timp ce scriitorii mentionati de tine mustesc de substanta, de O e numai stilu', fie copiat de la ei, fie stilu' cu care a-nceput sa fie copchil fiind si din care n-a iesit niciodata.

    Poate intr-o existenta ulterioara, daca ma reincarnez intr-o fetita usor-impresionabila si cu ochi mari, si O e primul jurnalist pe care l-as citi, poate ca voi fi si eu impresionat(a) de el. Dar pan-atunci, nu!

    Sper ca ti-am dat un raspuns respectuos, din care razbate stima ce ti-o port, chiar daca nu-s de acord cu tine :)

    ReplyDelete
  4. Ma bucur ca-ti dai cu parerea despre capacitatile cognitive ale lui O pe baza unui singur text, si ala necitit pana la capat, si mai mult "din solidaritate de breasla". Now that's the spirit.

    Stream-of-consciousness in editorial nu mi se pare o laba trista decat pt cei ca tine, care vor sa primeasca totul pe tava de la nenea jurnalist, fara sa faca cel mai mic efort de decodare sau de urmarire a firului. Streamu' nu-i pt tripati, cel mult a fost scris de ierbari :) Mai mult, folosit in jurnalism e dovada de indrazneala, de iesire din tipar cu toate riscurile asumate. Ceea ce e de admirat, nu?

    Codul deontologic pe care-l tot invoci e format din niste reguli generale, care-s respectate si de editori si de redactori sau reporteri numai in linii mari. Pana la urma, nu-i important sa faci totul by the book, chestia asta te ingradeste f mult, ci stilul tau sa fie pe placul a cat mai multi oameni, sa vanda cat mai bine. La urma urmei, cititorii sunt singurii care te vor sanctiona prin necumpararea ziarului de indata ce intreci anumite limite. Sau, ma rog, subiectii te pot sanctiona prin dat in judecata pt calomnie&stuff like that, iarasi doar atunci cand treci prea mult de geamandura. Acum, cat e permis si cat nu sa "indoi" regulile tine de principiile, de experienta si de flerul fiecarui jurnalist.

    Dl O nu are substanta, adevarat. Dar asta pentru ca nu cred ca spune niste lucruri de care-i absolut convins. Se ia de bloggeri ca sa faca SEO, ca sa obtina reactii, ca sa fie in centrul atentiei, ca sa fie la moda, ca sa iasa din conul de umbra in care a intrat. Si-n al doilea rand, poate n-are substanta pt ca tocmai asta a urmarit, sa faca o forma fara fond care are un impact puternic asupra cititorului (scop atins, 1-0 pt dl O) dar, in acelasi timp, nu poate fi cosiderata drept scriere serioasa, "pe bune", in care s-a investit neuroni si timp (deci dl O nu poate fi acuzat de superficialitate sau de nerespecatare a regulii clasice de argumentare a opiniilor; el a facut exact ce si-a propus - so 2-0).

    Si, nu in ultimul rand, poate toata forma asta fara fond e tocmai o reactie la acuzele de acelasi gen venind din cealalta tabara, a bloggerilor, si incriminandu-i pe ziaristi. Nu stiu de unde a inceput razboiul, nici nu ma intereseaza f tare. Inclin insa sa cred ca a pornit de la aia mai mici din toate punctele de vedere, si anume bloggerii. (mai mici ca vechime a "meseriei", mai mici ca public, mai mici ca scriitura - ziaristul chiar daca n-are o facultate de profil, fura meserie de la cei mai mari din redactie, mai mici ca acces la surse de informare si credibilitate etc)

    Cu deosebita stima,
    cineva

    ReplyDelete
  5. S-ar putea sa ai dreptate, dar eu nu cred ca-mi dau "cu parerea despre capacitatile cognitive ale lui O pe baza unui singur text". Daca apesi pe linkul de onanist din articolul meu sau al oricarui alt blogger (sau daca faci un search pentru "onanist" pe google.ro) vei gasi o pagina care listeaza toate "creatiile" lui de la Jurnalu'. Si vei vedea ca toate incep (incep cel putin, mai mult ca sigur se si continua) in acelasi stil. Cateodata nu este necesar sa faci o tranzactie care te fraiereste - in cazul asta de timpul tau - ca sa stii ca vei pierde. Te opresti din timp. Asa si eu cu cititul dlui O.

    Iesirea din tipar e meritorie, si poti face asta intr-un roman, in paginile de literatura, etc., dar dac-o faci in editorial, pici prost. Este ca si cum te-ai duce la inmormantari in chiloti de baie Speedo. Poate prima data e o chestie, impresionezi cateva pipitze care-si doresc asta, dar eventual, gluma se-nvecheste si ramai ce erai de la bun inceput: un weirdo in speedo, stingher, awkward si maladjusted.

    Nu-s de acord cu ideea ta ca ar fi facultativ codul deontologic, pentru simplul motiv ca aceasta ignorare da nastere unor nulitati jegoase precum dl O. In plus, datul "in judecata pt calomnie&stuff like that" este o chestie care nu ar trebui sa functioneze si sa fie folosita asa cum e in Ro - voi scrie in curand pe tema asta. Nu stiu cum e cu jurnalismul si daca e self-governed, dar in alte profesii (doctori, avocati, judecatori, ingineri, arhitecti) poti face plangere unui forum tutelar (colegiul medicilor, de pilda), compus din membrii aceleiasi profesii, care judeca nerespectarea acestui cod si au dreptul de a priva persoana in cauza de dreptul de a practica meseria respectiva.

    In ce priveste motivatiile lipsei de substanta, nu pot decat sa te aplaud pentru argumentele pe care le aduci. Dar, sincer iti zic si cu mana pe suflet: nu te merita! Forma fara fond nu poate avea impact decat asupra unui numar foarte restrans de cititori. Este ca un sugar high - rapid, impactful, urmat de cadere brusca, migrene, regurgitari si intrebari daca a meritat. Eventual, te prostesti, dai in diabet si ti-l interzice doctorul. 0-2?

    Nu stiu de unde vezi tu bloggerii ca fiind "mai mici din toate pdv". Peste tot in lume ziarele sunt falimentare, cu circulations (tiraje?) in cadere libera, si fie vor evolua in ceva cu totul diferit, fie vor dispare complet odata cu trecerea in nefiinta a generatiei vechi. Unii jurnalisti, ca Andrei Badin se adapteaza si intampina schimbarea cu bratele deschise. Altii se zvarcolesc si se lupta cu ea si-s in denial, precum aristocratia confruntata cu burghezia cu cateva secole in urma. Dac-ar fi sa fiu dramatic, cei din urma vor fi striviti de roata istoriei :)

    Dl O este intr-o lupta cu lipsa de relevanta si cu obsolescenta. O pierde (pun intended).

    ReplyDelete
  6. as putea sa mai scriu un comment kilometric in care sa te combat, da' mi s-a luat. prea nu te dai batut si-o tii numa' pe-a ta!

    asa ca o zic doar rofl@dramatic chipmunk si long live ziaristii falimentari, incoltiti si onanisti! (sa am si eu de unde manca o paine, nu de alta.. :p)

    ReplyDelete
  7. pai eu credeam ca ne dezbatem ca sa clarificam broblem, nu ca sa vedem cine castiga. nu-i suficient ca am o vaga idee cine-mi esti da' nu spui, da' mai treb'e sa si cedez acu'? bene, cedez daca vrei tu..
    ai perfecta dreptate, ziceam si eu doar sa ma aflu-n treaba :)

    ReplyDelete
  8. pai asa fac cavalerii, cedeaza in fata damzelelor :p sa stii c-apreciez, esti un maimutzic nobil! :D

    ReplyDelete
  9. motivele pt care a murit emisiunea lui tuca n-au nimic de-a face cu bloggurile.

    despre ceea ce a scris... eh, tonul vindicativ prinde la unii cititori. probabil ca enervarea lui nu-i reala.

    ReplyDelete

Thank you for commenting, but comments entered in this version may not appear.
Felicitări pentru decizia de a comenta! Orice comentariu este bine-venit :).
Din moment ce vezi acest mesaj, accesezi pagina printr-o metoda alternativa si este posibil sa comentezi neobservat(a). Metoda preferabila este prin pagina normala, care contine Disqus; odata inregistrat, acesta iti permite sa comentezi prin reply la email.
Dacă ai intrebări, există răspunsuri - FAQ.
Baftă!