Este interesant ca exista o confluenta remarcabila intre studiile lui Csikszent si cele ale lui Maslow, dar despre asta poate intr-un alt articol. Cert este ca noua teorie a plasticitatii, prezentata in articolul precedent, ataca si practic distruge ortodoxia neurologica a decadei precedente, cum ca fiecare functie majora a creierului se regaseste intr-o anumita zona a sa si, cel mai important, ca aceasta harta este fixa si imuabila (evident, NU ESTE!).
S(curgere)
Csíkszentmihályi descrie aceasta stare de gratie ca fiind acea stare in care omul cu pricina este complet absorbit de activitatea respectiva, simtind un focus energizant, dedicare completa si sentimentul succesului deplin. Cei care au trecut prin asa ceva o compara cu sentimentul pe care-l incerci cand te lasi dus de curentul unui rau. Limba engleza este plina de astfel de termeni: to be on the ball, in the zone, or in the groove, in the “pipe” (stock market) or even go with the flow. Groovy!
Inotul
Prima mea constientizare a unei astfel de stari s-a petrecut la un concurs de inot de pe vremea liceului, in Canada. Reprezentam liceul meu, G. S. Henry Academy, la un concurs de inot regional. Concursul consta din mai multe probe, majoritatea individuale, dar si una de echipa. Colegii mei se epilasera si sunt convins ca in cel putin un caz isi augumentasera performanta cu substante interzise. Emotiile, testosteronul si steroizii galopau furios prin creierele noastre. La prima proba individuala am avut o performanta slaba, dezamagindu-ma in primul rand pe mine. Stiam ca pot mai bine, mai mult si mai repede, dar toata dorinta mea de a invinge rezultase in nervi, oboseala, carcei, si un loc nu tocmai rusinos, dar nici primul, cum simteam ca pot si merit. Urma o proba de echipa, in care trebuia sa inoti in toate stilurile, urmand ca in momentul in care termini si atingi podiumul de plecare, urmatorul coechipier sa sara si sa continue. Fiind o proba de echipa, nimeni n-o lua in serios, fiecare incercand sa-si salveze puterile si steroizii pentru probele individuale. La randul meu, am decis ca n-are rost sa ma agit, daca nimeni altcineva nu va face asta, asa ca am sarit in apa pierzand nitel startul (vroiam sa fiu sigur ca nu sar mai devreme, descalificandu-ma nu numai pe mine, ci intreaga echipa). Am inceput apoi sa inot calm, nu foarte repede, relaxat, in limitele confortului. In timp ce inotam mi-am lasat gandurile sa pluteasca aiurea. Si dupa scurt timp m-am stresat, incat am avut impresia ca nu mai aud pleoscaiturile celorlalti. M-am speriat ca poate se anulase startul si eu inot ca vita-n jgheab, si-am scos capul din apa sa vad ce se-ntampla si, spre surprinderea mea, ceilalti erau toti destul de clar in spatele meu. Am continuat asadar sa inot, crezand ca totusi, in ciuda precautiilor, am luat startul prea devreme. Am incetinit poate instinctiv ritmul, temandu-ma ca am gresit ceva, cumva. Am facut flip-turn-ul, si iar am aruncat o privire la iesirea din apa, pierzand o secunda, si ceilalti continuau sa fie in urma. Am mai aruncat o privire incredula inainte de a termina, si majoritatea celorlalti continuau sa fie cu cel putin doua lungimi de brat in urma. (vezi lista de clipuri video!)
La sfarsit, instructorii m-au felicitat, intrebandu-ma “what was that?!?”. Cand am incercat sa-mi cer scuze si sa explic ca am sarit mai devreme fara sa vreau, ei mi-au spus ca din contra, asta doreau sa vada, ca pentru asta ma antrenasera, si ca asta ar fi trebuit sa fac si-n probele individuale. Si-atunci am inteles ca rezultatele pozitive in sport sunt de fapt in principal un succes psihologic si nervos. In ce ma priveste, n-am reusit decat rareori, cel putin in privinta sportului, sa transform dorinta de a invinge in rezultate palpabile. Mai degraba teama de a pica, frica de failure, imi sugruma orice bruma de potential. Secretul succesului sportiv personal este in relaxare.
Teoria
Csikzentmihalyi descrie 9 factori care acompaniaza experienta de flow, dar nu toti sunt necesari pentru ca aceasta sa fie obtinuta:
Csíkszentmihályi identifies the following nine factors as accompanying an experience of flow:
Not all are needed for flow to be experienced. | Csíkszentmihályi suggests several ways in which a group could work together so that each individual member could achieve flow. The characteristics of such a group include:
|
Parerea mea este ca teoria factorilor pentru “group flow” e de fapt apa de ploaie, nascuta din dorinta lui Csikszent de a da aplicatii practice cercetarii sale. Starea de flow este oarecum dificil de obtinut in activitati individuale, darmite in grup! Pe de alta parte, obtinerea sa in grup ar fi foarte benefica pentru societate. Am ajuns aproape de asa ceva in clasele de improv, in timpul exercitiilor menite sa ne creasca viteza de reactie.
Iar eu
Imi amintesc ca atunci cand am incercat prima data sa joc baseball, am palit mingea atat de tare ca era cat pe ce s-o declaram pierduta. Disparuse intr-o traiectorie geostationara, ca-n desene animate. Fetele au tipat admirativ, s-au strans alti colegi in jur, si de unde la inceput putin imi pasa daca joc prost, fiindca n-aveam ce pierde, am avut apoi de satisfacut asteptarile audientei. Si desi m-am caznit, n-am mai reusit s-o lovesc aproape deloc. Desi era clar ca pot mai bine (doar o lovisem zdravan din prima), dorinta de a fi bun parea sa lucreze in defavoarea mea. Si mi-am amintit cum in copilarie, reuseam uneori sa joc bine fotbal taman cand nu se astepta nimeni, sau cand tipa care-mi placea mie nu era de fata.
Desi intru cu greu in flow in activitati fizice, cred ca asta are de a face mai mult cu lipsa de exercitiu si practica decat cu vreo inabilitate somatica. Imi este mult mai usor sa intru in flow cand citesc o carte buna, cand fac(eam) programare, cand bloghez sau cand rezolv probleme, pur si simplu pentru ca am facut asta mult mai des si mi-am obisnuit creierul mai mult cu activitati intelectuale decat cu cele de ordin fizic. Ahem, exista si cateva fizice cu care m-am obisnuit..
Monkeysphere, Dunbar’s # si autolimitarea
O trasatura fundamentala a modului cum absorbim cunostinte este nevoia de structura, nevoia de a organiza informatia. “Este firesc”, ne gandim, si ne imaginam propriul creier ca fiind un urias dulap, unde totul este catalogat ca la biblioteca. Avem legi, axiome, teoreme si conjecturi cu care descriem universul si lumea care ne-nconjoara, si chiar si cei care resping stiinta si-l aleg pe Dumnezeu drept pastor si calauza, au la randul lor Porunci de implinit si o gramada de reguli in Leviticus (ca sa nu mai vorbesc de islamici, care au si mai multe in Koran). Si totusi, natura este departe de a functiona astfel. Natura se prezinta mai degraba ca un continuum, unde totul ia diverse valente in functie de context. Dupa ce l-am crezut initial pe Newton, ne-am trezit cu fotonii si dualitatea unda – materie, ca sa fim loviti de Einstein, cu dualitatea materie energie. Recent, aflam ca pana si nisipul care ne intra in fund si-n alte parti dupa sexul pe plaja se poate comporta ca o unda in anumite conditii. Mai mult, aflam ca avem un creier atat de limitat, incat nu ne poate pasa de mai mult de 150 de oameni (Dunbar’s number). Personal, suspectez ca exactitatea acestei cifre are mai mult de a face cu nevoia noastra de ordine decat cu sound science.
De ce trec in revista toate aceste limitari? Pentru ca sunt convins ca sansele de a constientiza si a folosi starea de flow cresc in masura in care ne lepadam de sau ne controlam obsesia ordinii si imbratisam permanenta schimbarii, sau macar incetam sa vedem schimbarea ca pe un dusman.
Episodul aviator este despre cum sa-ti mentii creierul functional la varste inaintate.
Sources / More info: wiki-flow, wiki-Csikszentmihalyi, wired-flow, brainchannels-Csikszentmihalyi, monkeysphere-cracked.com, dunbar number, dunbar-book, monkeybrain, duality-matter-PDF, solving-procrastination-PDF, flow-commentary, archetype-writing, zone, flow-in-writing, Flow-Theory, nyt-zone, yt
cred ca starea asta de flow este atinsa mai usor de persoane care nu sunt chiar asa de ... cerebrale. nu e simplu sa intri in zona aia de liniste si relaxare a mintii. multi se tem sa nu piarda controlul si de aici deriva un stres aproape permanent. si nevoia patologica de organizare. eu una am avut o astfel de stare tot in timpul unei activiati fizice, jogging. si atunci am reusit sa alerg aproape dublu de cat puteam in mod normal fara sa-mi scuip ficatii. dar in momentul cand am constientizat performanta, s-a rupt firul. si s-au taiat picoarele si suflarea. :)
ReplyDeleteprobabil..
ReplyDeletetotusi, persoanele cerebrale ar trebui sa poata, cu antrenament, sa conjure aceasta stare at will. chiar daca nu-i intotdeauna constientizat procesul, am impresia ca toti campionii nesteroizati (si poate si cei care iau steroizi) intra in starea asta cand doboara vreun record.
gandeste-te cand te-ai uitat prima data la o poza "stereo" (stereograma) si-ai "vazut-o" - a fost o stare pe care-ai descoperit-o din intamplare. apoi, concentrandu-te, ai reusit s-o reproduci. de ce n-ar fi si cu "flow" la fel?
So, la noi în ţară astea nu-s aplicabile! Sunt sefeuri, bre! :)
ReplyDeleteam inteles ca daca incepi sa curgi in bucuresti, vine politia si-ti da amenda pentru ultraj public - e-adevarat? :)
ReplyDeleteeu intru in aceasta stare cand ceva in cotidian ma streseaza iar stresul ma umple,atunci gasesc ceva diferit sa fac si atunci apare starea aceea de flow,ceva diferit inseamna si sa dau cu matura.mai patesc si cand fac ceva care imi place,mai ales cand ma simt sufleteste singura,si de mica am observat ca imi place aproape orice.starea aceea de flow cred ca semnifica totalul din noi,de care mare parte nu suntem constienti,de aceea cred ca uitam reperele exterioare pt cateva momente.
ReplyDeletelipsa de control ne sperie pt ca deseori e ceva ce nu cunoastem sau nu am inteles corect.
ReplyDeletenu stiu daca ai citit cartile:"Compasiunea-Suprema inflorire a iubirii" de OSHO www.proeditura.ro
ReplyDelete"Inteligenta emotionala" de Daniel Goleman www.curteaveche.ro
daca nu,iti recomand sa le citesti,pt a extrage ce tie ti se pare interesant.
acel flow trait impreuna cu mai multe persoane cred ca e genial.
ReplyDeleteam citit Emotional Intelligence - e o carte destul de interesanta dar o poti rezuma la o propozitie, cel mult doua. prima ar fi "EQ este mai important pentru succes decat IQ".
ReplyDeletee bine cred ca intri des in starea asta, mie nu-mi iese chiar tot timpul :)
ai mare dreptate cu controlul. cat despre "multe persoane", nu te referi la o orgie, nu? :)
Parerea mea e ca esecurile pe care le-ai descris in situatiile respective ar putea fi atribuite mai degraba unei autoeficacitati percepute slabe, supramotivatiei, putina catastrofare si un "trebuie" absolutist... si iata reteta pentru anxietatea de performanta! Dar sa nu patologizam... Economia cognitiva (eu asa imi traduc teoria lui Dunbar in DOAR doua cuvinte)nu limitativa, ci adaptativa, atat pentru optimizarea individului, cat si pentru tratarea patologiilor. In alta ordine de idei, stau pironita in fata monitorului de 2 ore si iti citesc postarile. Am sa revin cu mare interes!
ReplyDeleteDraga anonima: revino negresit, si daca ai timp, completeaza te rog si sondajul mic din coltul de jos (e numai un click) sa stiu ce fel de articole-ti plac. Ar mai fi un articol in dreapta, dar nu stiu daca ai timp si de el, e bazat pe articolul publicat pe 1 sau 2 Decembrie 2009.
ReplyDeleteDar asa-i, performance anxiety e chestie naspa, in special la noi baietii :) Nu vad insa legatura cu musiu Dunbar (ala cu "fara numar", nu? :D ), m-as bucura sa mi-o explici.