conjectura l3st Va: Vanzatorii de sperante

In ultimul episod al conjecturii, IV, discutam argumentele aduse impotriva tiganilor si diferentele de abordare (si corectitudine politica) intre noi si societati mai avansate. Un recent reportaj ne introduce in lumea vrajitoarelor profesioniste. Pe scara (LE: respectabilitatii si acceptarii sociale a) lipitorilor, vrajitoarele sunt cu un pas deasupra cersetorilor, cam la egalitate cu sau sub spammer, dar cu mult sub alte profesii, cum ar fi cea de politician.

Dragos Bucurenci imi spune ca reportajul ProTV a fost realizat de Toni Dohotaru pentru seria Romania Te Iubesc.

Reportajul

Nu am fost teribil de incantat de reportaj. Acesta reflecta prejudecatile general romanesti antiziganesti, fara a incerca macar sa priveasca dincolo de ele.

Mecanismul inselatoriei este acelasi in toate cazurile. Nu trebuie sa fii un fin psiholog ca sa stii ca vrajitor ca oricine te cauta te investeste automat cu incredere, si prin urmare e vulnerabil. De aceea isi permit sa ceara sume mari de bani, pretul fiind stabilit la ochi, in functie de caz si de cat de dispus e clientul sa investeasca intr-o iluzie. Daca nu are, este imprumutat, si pus sa semneze o chitanta de mana.

Legea

Te gandesti ca dovezile ar trebuie sa poata constitui baza unei actiune penale. In fond, articolul 215 CP spune cat se poate de clar:

Inducerea in eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevarata a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasa a unei fapte adevarate, in scopul de a obtine pentru sine sau pentru altul un folos material injust si daca s-a pricinuit o paguba se pedepseste cu inchisoarea stricta de la 1 la 7 ani.

Dar lucrurile nu stau chiar asa. Zice Nelu Carpen, prim-procuror, Procuratura Judecatoriei Buftea:

“Paradoxul e ca oamenii semneaza - nu doar semneaza, ci scriu cu mana lor o chitanta, un act confirmat si de alti martori din randul persoanelor respective de etnie roma. (..) Nu am putut proba, textele de lege sunt destul de stricte, functioneaza prezumtii de nevinovatie si in general oamenii dau din proprie initiativa aceste sume de bani.”

Interpretare

Poate m-am “canadienizat” eu, dar mie imi suna cuvintele “de etnie roma” a prejudecata. Ce relevanta are ca martorii chitantelor sunt tigani?!? Daca nu ar fi, ar fi cazul mai solid sau mai putin solid? Desi probabil adevarat, este genul de amanunt care, mentionat, arunca intreaga actiune intr-o lumina negativa. Romii cu pricina au inselat si trebuie trimisi in justitie, cum trebuie trimisi orice talhari. Ca sunt sau nu sunt romi, ca au sau n-au martori romi n-ar trebui sa aiba nici o legatura cu cercetarea procuraturii sau procesul in sine. Iar in conditiile in care articolul 215 CP este atat de clar, neobtinerea unei condamnari reflecta foarte prost asupra competentei d-lui Carpen.

Mai departe, Rodica Gheorghe, adevarata fata a legendarei Mame Omida (referinta la Angela merge mai departe?) ofera un interviu de buna voie (spre deosebire de o buna parte din celelalte, filmate cu camera ascunsa). Rodica e bolnava, racise la plamani, dar “vrajitoarele care au har cu adevarat, pentru ele si familia lor nu poate (sic) sa faca nimic”. Aflam ca are un baiat Razvan care merge la scoala americana, pe care vrea sa-l faca magistrat, “foarte sus fata de etnia romilor”. N-a putut sa intre pe Internet sa-si arate blogul ca “ne-a furat baiatu’ ala mare modemu’”. Interviul cu Rodica Gheorghe – cea care s-a oferit benevol sa acorde interviul – e presarat de prim-planuri putin magulitoare fata de subiect. Zice ea:

In primul rand pe disperarea omului se bazeaza. Pentru ca un om care este disperat si “aruncat de viata”, pot sa spun, atunci poti sa-l manevrezi cum vrei.

Eugen Hriscu, psiholog la Spitalul “Alexandru Obregia”, intelege:

Sper ca din ce in ce mai multi oameni sa apeleze la psihologi si la psihoterapeuti. Dar aceasta face parte din caracterul societatii noastre: o societate inca primitiva, o societate inca imatura, care inca simte durerile cresterii.

Si taman aici e hiba. Cu ce sunt diferiti psihoterapeutii, avocatii, politicienii, psihologii si medicii de vrajitoare? Nu vand toti sperante?

Oare unii avocati si medici, cand isi cer “onorariile”, nu tot de oameni ajunsi la ananghie abuzeaza? Nu cumva sumele obtinute de acestia sunt mult mai mari, pentru rezultate la fel de derizorii, daca nu mai rele? Cand politicienii promit “securitate”, oferind contracte de miliarde firmelor prietenilor si acolitilor, sau “marea cu sarea”, nu tot “vrajeala” fac?

LE: Just stumbled upon this quote: “From an economic point of view the clergy can be seen as producers of a particular type of service, and, inasmuch as there is a demand for this service (a demand which, like all other producers, the clergy does its best to stimulate) the clergy have the right to be considered part of the economically active population. In most respects the contribution of the clergy to a community is not different from that of psychiatrists in modern societies, and it has been observed that in countries where people have no recourse to the confessor, they end up by having recourse to the psychiatrist (with the disadvantage that individually they pay much more for the service).” - Cipolla, Before the Industrial Revolution

Nu mai fiti crezuli, va rog eu, ce naiba!?! Partea a II-a incununeaza istoria cu o vrajitoare din Canada.

Sources / More info: pro-tv-vrajitoare (via), ro-te-iubi

zamo, ripoff, rip-off, teapa, tzeapa, talharie, tilharie, jecmaneala, jecmanire, jecmani, fraier, fraieri, fraiereala, vrajitoare, vraji, vraja, witch, witchcraft, witches, vrajitorie, fairy, urbangroove, urban groove, crezuli, fraudare, fraud, frauda, procuratura, procurori, magistrat, magistrati, magistratura, antiziganism, antitiganism, tigani, tigan, tiganie

.