Cf DEX ‘98,
RAHÁT, rahaturi, s. n. Produs de cofetarie cu aspect gelatinos, fabricat din sirop de zahar, amidon ?i diferite substan?e aromatice ?i prezentat de obicei în forma de cuburi mici. ? Fig. (Fam.) Lucru fara importan?a – Din tc. rahat[lokum].
Mai departe, a face rahtul bici sau din rahat bici inseamna (vulg.) a ob?ine o performan?a notabila într-un domeniu de activitate, cu resurse modeste, în împrejurari defavorabile. A-l face praf inseamna insa a fi complet ineficient, ceea ce face biciul si praful, cand sunt alaturate rahatului, antonime.
Se poate spune ca atunci cand Arhi s-a apucat sa scrie despre ce-a facut el la CNA, el a mancat rahat, in timp ce atunci cand a-nceput sa-i injure pe critici visurat, el incerca de fapt sa se scoata pe sine si pe Arhi din rahat, dar nu au reusit decat sa se faca de rahat. Ceea ce-i face pe fiecare din ei
mâncator de rahat expr. (peior.) 1. om lipsit de caracter; (om) bârfitor, clevetitor. 2. mincinos.
blogurile lor devenind
rahat cu mac / cu perje expr. lucru de calitate inferioara (adesea etalat cu o ostenta?ie nejustificata).
si, respectiv, hamno na palkie, sau
rahat în ploaie / pe ba? expr. 1. lucru de calitate inferioara. 2. persoana insignifianta.
Revenind in Carpati din aceasta calatorie in lumea delicateturilor turcesti, descoperim o interesanta etimologie a cuvantului, care ar avea, zice-se radacini greco-trace (cf. wikipedia):
The word "Carpathian" is derived from Thracian Greek ?a?p?t?? ???? (Karpates oros), meaning "rocky mountain", probably via German Karpathen and Latin Carpatus. Its earlier origins are unclear.
The range is called Karpaty in Czech, Polish, Russian, Slovak and Ukrainian, Karpaten in German and Dutch, Kárpátok in Hungarian, Carpati in Romanian, and Karpati (???????) in Serbian.
The name Karpates may ultimately be from the Proto Indo-European root *sker-/*ker-, from which comes the Albanian word karpë (rock), and the Slavic word skála (rock, cliff), perhaps via a Dacian cognate which meant mountain, rock, or rugged (cf. Germanic root *skerp-, Old Norse harfr "harrow", Middle Low German scharf "potsherd", Old English scearp and English sharp, Lithuanian kar~pas "cut, hack, notch", Latvian cìrpt "to shear, clip"). The archaic Polish word karpa meant "rugged irregularities, underwater obstacles/rocks, rugged roots or trunks". The more common word skarpa means a sharp cliff or other vertical terrain. Otherwise, the name may instead come from Indo-European *kwerp "to turn", akin to Old English hweorfan "to turn, change" (English warp) and Greek ?a?p?? karpós "wrist", perhaps referring to the way the mountain range bends or veers in an L-shape. Also car means "king" and pati "road" so carpati is possibly the king's way.
In late Roman documents, the Eastern Carpathian Mountains were referred to as Montes Sarmatici. The Western Carpathians were called Carpates, a name that is first recorded in Ptolemy's second century book Geographia. Around 310 AD, Licinius referred to the Carpathians as Montes Serrorum.
The name of the Carpi, a Dacian tribe, may have been derived from the name of the Carpathian Mountains. According to Zosimus, this tribe lived until 381 on the eastern Carpathian slopes. Alternatively the mountain range's name may be derived from the Dacian tribe.
13th-15th century Hungarian documents named the mountains Thorchal, Tarczal or less frequently Montes Nivium. In the Scandinavian Hervarar saga, which describes ancient Germanic legends about battles between Goths and Huns, the name Karpates appears in the predictable Germanic form asHarvaða fjöllum (see Grimm's law).
Legea lui Grimm se refera la un set de echivalente intre anumite sunete Proto-Indo-Europene si cele Proto-Germanice; Jacob Grimm, cel care a formulat-o, era al mai batran dintre Fratii Grimm. Zosimus este un blogger bizantin care a trait in Constantinopol in jurul anului 500.
Continuarea, despre cutremure si placi tectonice, pe Edutarian.
Sources / More info: wiki-carpati, dex-rahat, wiki-pie, wiki-ro, wiki-grimm, wiki-hs, wiki-goti, wiki-huni, wiki-zo, wiki-dacia, wiki-carpi, wiki-licinius, wiki-geo, wiki-pto, wiki-roemp, wiki-daca, wiki-slava, wiki-alba, wiki-latina
Buna ziua
ReplyDeleteAti putea sa includeti explicatii privitoare la urmatoarele expresii :
- Ce faci , ( aici) mai rahatule ?
- Uite ce rahat ai facut !
- Am intrat in rahat pana in gat !
Multumesc anticipat.
gasesti definitii pe dexonline, la link-ul din surse. dar pot sa-ti spun un banc cu politisti si rahat, daca mi-l amintesc :)
ReplyDeleteEra faza cu asemanarea dintre politisti ( pe vremea cand inca mai dirijau circulatia din intersectii) si rahatul care statea in ( pe) mijlocul strazii ?
ReplyDeleteSi daca tot veni vorba, uite o intrebare la care nu am raspuns : de ce in America de Nord politia nu are voie ( mai putin decat sunt actiuni foarte central organizate, dar si alea sunt extrem de rare) sa opreasca pur si simplu soferii asa cum se facea in Europa de Est (Romania, Ungaria, Bulgaria etc). Mi-e greu sa cred ca faza cu bastonul reflectorizant era in toate cazurile un abuz de pozitie si ca soferilor li se cauta efectiv nod in papura in functie de toanele agentului. Trebuie sa fi avut vreo baza legala sau regulament de respectat pentru asta.
Aici stiu sigur ca NU au voie sa te opreasca decat daca au '' motive bine intemeiate'', ceea ce inseamna efectiv ca un mandat e pe vine undeva.
Nu cred ca politia n-ar avea voie sa opreasca soferii aici. Pur si simplu se da si se ia mai putina mita aici si ca urmare motivul principal pentru care sunt opriti soferii in Ro are o pondere mult mai mica aici..
ReplyDelete