O astfel de provocare imi aminteste de primul “concurs” de pe acest blog, al primului sarut. Ma deranjase si pe mine ca majoritatea celor care incep un blog o fac pentru a face bani (si, intr-o masura mai mica si oarecum subconstienta, pentru a fi “influenti”). Scrie Simona:
De bloggerii mai mici de vârsta ?i mai începatori într-ale bloggingului e vorba. Ceea ce urmeaza e o provocare constructiva, zic eu, dar ?i o reac?ie la fenomenul “Îmi fac blog, ca sa câ?tig bani din el”. E un fenomen care s-a extins ?i care mi se pare superpagubos. Pe vremea mea, maica, oamenii scriau pentru ca le placea, pentru ca aveau lucruri de spus ?i pentru ca ?tiau sa le spuna într-un fel în care al?ii nu puteau s-o faca. De-abia dupa aia veneau ?i banii, ei fiind o consecin?a, nu un scop. Sigur, atunci nici nu prea aveau încotro, ca nu puteau scrie decât în ziare ?i reviste (sau car?i), ceea ce presupunea o selec?ie, ni?te filtre, ni?te norme profesionale ?i, mai ales, ceva talent.
Azi, ca sa “scrii”, nu-?i trebuie decât un computer ?i un abonament la internet. Asta e bine. Reversul nu mai e chiar a?a bun, pentru ca scrisul a devenit, în multe cazuri, un fel de gimnastica la taste, complet goala de con?inut. Un act mecanic, fara forma ?i fara fond. Internetul e, prin defini?ie, un mediu frivol ?i superficial, care te invita sa traie?ti dupa zicala “merge ?i-a?a” (ca om care scrie ?i în print, simt în fiecare zi, pe pielea mea, diferen?a dintre cele doua medii), iar faptul ca, undeva, la orizontul fiecarui “scriitor de internet”, se întrezaresc ni?te contracte de publicitate (sau doar speran?a lor), înrauta?e?te ?i mai tare lucrurile. ?i uite-a?a, am devenit o ?ara de oameni care spera sa traiasca, precum Mircea Cartarescu, din scris. Nu e bine.
Am facut si eu doua trimiteri, catre scrierile mele despre bunici: bunicul din parta tatalui si bunica din partea mamei.
Cand am inceput blogul, l-am inceput pentru a-mi “comite” amintirile “hartiei”, pentru a avea un sertar in care s-arunc (si unde sa gasesc) “lucrarile” si sa nu mai scriu comentarii pe blogurile altora care poate apar, dispar / sunt cenzurate. M-am gandit si ca in timp scrisul va deveni mai bun si mai simplu. De altfel, am scris despre aceste tinte in FAQ. Le-am atins pe toate mai mult sau mai putin.
De-atunci, multe s-au schimbat. Ar fi interesant de gasit bloggeri noi, si-acest “concurs” e-o oportunitate excelenta. Sa-i luam la rand, in ordinea “inregistrarii”!
- LumeaMare: Alina e banateanca si-a scris acum un an mai mult despre ea si livada decat despre bunica. dar nu participa
- Damian: Oana e clujeanca si povesteste despre povestile lui tataie. Fain.
- TomaNicolau: O poveste moralizatoare despre cum nu-i niciodata timp pentru ai batrani.
- Michelle: Mihaela scrie despre regrete si nostalgie, pe scurt.
- Jurnaldinburtica: revolutia si bunicii (nesigura)
- AboutEva: lungutz si superbutz (nesigura)
- Zapacita: lung si fain
- NotedeSubsol: ganduri despre viata
- Ceva…nu ?tiu înca ce…: bunicul, dar prea scurt
- Pro-memoria: biografia lui George Dobos/Modest – imi pare prea oficiala si de la distanta
- Doiochialbastri: lung si direct, bravo
- george’sweblogforfriends: nu-i despre bunici
- MicaEgoista: bunici si cirese; dragut, mult dialog moldoviniesc
- TibisBlog: la 10 ani dupa, incercare de a-i intelege; dragut
- neamtutiganu: un bunic “alcoolic” povesteste :)
- D’alelu’Popa’s: bunicul padurar
- Vortexdeaducere-aminte: despre un bunic pe care nu l-a apucat
- altepovesti: despre radacinile fiintei sale
- expunemprostia: bunica era cuminte, el nici acum
- corcodus: dreams of Balta Alba – perne si franceza :)
- Cudi: mi-a cerut sa-i scot link-ul si m-am executat.
- DianaBlinda: bunica iubea the finer things in life
- DealulMelcilor: Alina, mai desteapta ca un caine
- usuletulverde: nea Mitica frange inimi si la 75 :)
- TheFlyonaWall: photo caption
- miki’splayground: poveste epica si cu poze de epoca, italiano-polonezo-ucraineana
- Mixy: cearsaful cu sanje, la 16 ani – cu haz
- Carti,muzica,gandurisipovesti: cu exercitiu al saptamanii
- viatainaltecuvinte: poezie
- mirinita,maica: maica, aproape nemuritoare – bine scris, emotionant
- Scrisoricatrenecunoscu?i: Favorit; Ica precum o mama vitrega – fain, chiar foarte
- Sabina: mamaie era foarte grijulie, tataie a fost maistru
- Roxana: Ecaterina, bunica din Moldova
- blog4haven: nici tanar blogger, reloaded
- notedeviata: bunici casa es su acasa
- ozzy: mami din cimitir – dragut; un NU hotarat cremsnitului!
- gcm: iarna in Baragan
- andrasilvestru: bunici model
- nerantzula: (nu participa) – scurt, dar bogat
- Oaltapoveste: bunicii tarani simpli
- viajoa: Ene are Alzheimer
- opinii,idei,comentarii: bunicul ctitor de biserici
- sfatulmamicilor: o poveste originala, cu o bunica ce-a fugit de munca campului si s-a luptat cu sterilitatea
- whatlibertyate: un blog publicat simultan in engleza si romana; philosophising
- liviu.graur: dialog cu un bunic care injura
- vienela: socrii aproape adoptivi, el orb
Am avut timp numai pentru primii 20. Restul, mai tarziu.
Mai ramane de decis care-mi place cel mai mult, si-apoi sa ofer un premiu. Chiar sunt curios daca Simona va alege ca mine.
Multumesc pentru mentionare, am insa o precizare de facut: articolul meu nu participa la concurs.
ReplyDeleteAlina
LumeaMare.ro
Ioi. Fix articolul meu a ramas primul in enumerare, pentru mai tarziu. Daca bunica-mea ar mai trai, s-ar perpeli de emotie. Cum dansa insa nu mai e, imi asum eu trairile ei. :p
ReplyDeleteClaudia Nichi : ajungem si la tine.. dar mai incolo. Am o durere de cap monstruoasa. mai am putin si-i dau nastere lui Deceneu, precum Zeus cu Atena.
ReplyDelete@Alina Danciu : intr-adevar, mai multe articole nu participa; le voi scoate.
Formidabila durere. Zeus a inghitit-o pe zeita prudentei pentru ca mai apoi s-o nasca el insusi pe Atena. Ma intreb ce organism (fie el si mitologic) ai inghitit tu pentru a-i da nastere sacerdotului civilizator. Metaforic, fireste. Ca practic trece cu Paracetamol. :p
ReplyDeleteAm inghitit animale volatile pe baza de alcool. Ieri a fost ziua Canadei, petreceri, scandal si eu de cateva zile n-am mai dormit ca nu-mi dau raccoonii pace. Nimeni nu ma crede ca raccoonii sunt de vina, asa ca intr-o noapte m-am dus de l-am filmat pe unul:
ReplyDeletehttp://www.youtube.com/watch?v=DqsSGu84gpw
Stii ceva? Sterge-ma si pe mine din lista, am citit postari despre bunici ticluite de condeie talentate, am rasfoit putin si blogul tau si m-am dumirit cum ca e cazul sa ma car tiptil cu pasi de elefant. Am intrat in hora Simonei pentru ca e mai usor sa-ti dicteze altii ce sa scrii, mai putin din spirit competitiv si mai mult din nevoia de a intra in contact cu alti oameni. Dap, e un act de rusinoasa lasitate, dar si eficient, de constientizare a propriului nivel, de autoapreciere corecta si debarasare a terenului pentru a face loc celor mai buni. Imediat de inchei comentariul ma voi abona prin email si voi scoate capul la iveala abia cand voi creste si eu mare. Daca reusesc. Dimineata rodnica sa ai!
ReplyDeleteNu te precipita! Condeiele talentate sunt in cea mai mare parte bloggeri vechi - Simona vroia bloggeri noi. In plus, eu si comentariile mele n-o implica pe ea cu nimic. Lista asta-i facuta mai mult pentru propriul meu uz.
ReplyDeleteAm sa-ti scot insa link-ul daca asta vrei.
Ai intuit corect, ma precipit si sper ca aceasta stare sa nu conduca la acte radicale gen abandonarea propriului jurnal (acel loc online unde (ne)priceputii isi spala rufele in capul tuturor, marturisindu-si pacatale mai ceva ca la popa). Nu intru in detalii fiindca mizez pe intuitia si empatia ta (inevitabil, tot la prostie si lasitate (-a mea) ajungem). Multumesc, scoate-ma din lista, am enervat-o indeajuns pe biata-mi bunica. Pe curand!
ReplyDeleteBre, in al doilea nu injura!..,
ReplyDeleteAsta-i ca si cum ar spune Ponta sa-l ierte comitzia, ca CV-ul si l-a facut singur :)
ReplyDeleteNu... Nu-i așa! :))
ReplyDeleteDa' cumu-i, doara?
ReplyDeleteClaudia Nichi : pe curand, et "calmez-toi, victor, calmez-toi" (nikita catre nettoyeur) :)
E așa: unu-i cu injuraturi, unu-i fără! Si nici un comițiu nu e involved in cestiune!
ReplyDeleteunul pentru baieti si-al doilea pentru simona, sau cum?
ReplyDeleteTot nu! ...da-i buna ideea!
ReplyDeletePoate mai fac unu' cu "cum m-o învățat sa merg pe bicicleta", ca sa acopar si segmentul 06-12 ani.
Si poate prind si o reclama la First Bike.
ReplyDeleteSa reconstituim:
ReplyDelete- „De ce dai ma, de ce dai?”
- „Te doare ma? Ma doare!”
Si sa reformulam:
"Adio, deci, pe curand!" :p
As mai fi avut multe de citit, is that a problem?
Tu cu reformulari, @Liviu_graur cu nu stiu ce reclama - nu mai inteleg nimic!
ReplyDeleteEu tot astept sa te decizi asupra uneia dintre povesti. :)
ReplyDeleteE o foarte mare diversitate de stiluri si la un moment dat decizia devine foarte multa munca. Trebuie sa decid ce criteriu ar fi cel mai important, si nu-i usor..
ReplyDeleteVezi ca ultimul articol e mai cu psihologie, s-ar putea sa te intereseze mai mult chiar decat filmul si pasarea :)