Moartea vine cu autobuzul

Recent, in Canada, intr-un autobuz Greyhound s-a petrecut o crima destul de neplacuta, in special daca esti cel care a murit. Si Diana cu chestiile ei mici zice despre autobuzul cu oameni pe moarte. Si eu imi amintesc de Halebarda lu' Sorescu.

Articolul Dianei (1) se refera la un autobuz cu doi mosi, microbisti, uitati de vreme si canicula. Primul comentariu zice chiar de un autobuz al mortii. Si-am zis ca-i prea de tot, tre' sa zic de autobuzul de Manitoba.

Crima din autobuzul Greyhound a socat pe multi. Un om aparent normal s-a suit intr-un autobuz Greyhound cu destinatia Manitoba. Tipul a stat langa o tanti, a facut conversatie, si-apoi s-a mutat altundeva. Eventual, s-a pus langa unu' de 22 de ani care tot trimitea SMS-uri catre fosta lui gagica. Nu mult dupa, s-a auzit un urlet sfasietor, cineva a strigat "are un cutit" si lumea s-a-mbulzit sa coboare din autobuz, mai putin antieroul nostru si cu pustiul. La putin timp, a venit antieroul, calm si cu ochelari de soare si a azvarlit capul pustiului la pisherele multimii ingrozite, afara. Rapoarte ulterioare au dezvaluit ca intre cei doi nu avusese loc nici o cearta, ca pustiul a fost injunghiat din senin cu un cutit stil Rambo, ca tipul l-a injunghiat cu calm de vreo 50-60 de ori si ca ar fi consumat cateva bucatele din victima sa.

La capitolul antecedente si circumstante atenuante, Manitoba este provincia canadiana cu cele mai multe crime pe cap de locuitor. Capitala sa, Winnipeg, este un oras facut pe-o mlastina si are o problema serioasa cu tzantzari. Ca urmare, municipalitatea are niste dube care "cetzosheaza" cu insecticid la ore fixe, dup-amiaza, seara si noaptea. Eu am impresia ca expunerea cronica la insecticid cam afecteaza sistemul nervos si te face s-o iei razna. Acum cativa ani, un neamtz din Nemtzia, probabil si el dintr-o zona umeda si sub influenta insecticidului, a pus un anunt pe Internet ca ar cauta o victima pe cu care s-o puna si-apoi s-o manance. A raspuns un alt fritz, si vanatorul a consumat o parte din prada in timp ce si-o trageau. A pus restul in congelator, unde l-a gasit si Polizei.

Ca rezultate, sindicatul din transporturi cere sa se instaleze detectoare de metal in autobuze (4), de parca lumea in care traim n-ar fi destul de-aproape de un stat politienesc. Iar Greyhound a decis sa suspende campania publicitara indreptata catre cei de 18-22 de ani, cum ca mai bine mergi cu autobuzul ca e mai sigur si nu-i casuneaza nimanui pe tine, cum se-ntampla cu masina (5). Intre timp, am aflat mai multe despre presupusul ucigas (6): este un chinez ajuns care-a imigrat aici in 2004, n-are o istorie de probleme psihiatrice si e-nsurat cu una Anna.

Iata si poezia lui Sorescu:

Inghesuiala in troleibuz,
Balamuc mare,
Oameni cu pachete in brate,
Cu microbi
Si, cum stau eu pe scaun,
In spatele meu,
Un mos cu o cazma-
Naiba stie la ce-i trebuie s-o care acasa.
O tine de coada ca pe-o halebarda
La usa cortului imparatesc.
E batran mosul de cand lumea,
Are o pata mare pe ochiul drept,
Ii mai tremura si mana pe deasupra.
“Asta acum o sa-mi scape cazmaua in cap-
Ma gandesc, lua-l-ar dracu!”
El e un mosulica simpatic de altfel,
Politicos,
Vorbaret chiar.
Zice:” Nici o grija, tin cu strasnicie de afurisita asta de cazma.”
Si cu toate astea, din cand in cand o scapa: poc, poc, poc!
Trei sferturi din pasageri au fost deja bubuiti.
Mosul continua sa scape cazmaua,
S-o blesteme si sa-si ceara scuze.
“Sunt neputincios, pacatele mele,
Dar n-aveti nici o grija,
Va rog frumos sa nu va alarmati,
Afurisita asta de cazma n-o sa-mi mai scape
Acum si-n vecii vecilor.
Nu vedeti ce strans o tin?”
Si tocmai atunci- pleosc!
Drumul e plin de gropi,
Hurducaturile sunt hurducaturi.
Si soferul asta nici nu observa,
El isi face cursa si ce sa-l intereseze:
Duce pasagerii vii sau pasagerii morti- tot aia!
Altfel nu-mi explic de ce nu opreste niciodata
In nici o statie,
De ce nu face o halta,
Am putea sa-l dam jos pe criminalul asta ramolit,
Mai ales ca, dupa cate observ,
i-a cam lichidat pe toti,
si acum s-a protapit chiar in spatele meu
cu halebarda lui –
“Sofer, hei sofer!”
Dar te mai poate auzi cineva?
Autobuzul merge, poate are plan sa mearga pana la capat.
Hurducaturile se intetesc,
Mosul a si intrat in vorba cu mine,
E din ce in ce mai politicos
Si incepem sa discutam despre vreme.

Iata si versiunea engleza in traducere Google, cat e de buna (poate ma-nvrednicesc s-o corectez mai tarziu):

Crowds in the trolley,
Great confusion,
People with packages in their arms,
with microbes
And as I sit on a chair,
Behind me,
A Santa with a spade-
Hell knows why he needs to take it home.
Holds its tail as if it's a halberd
At the royal tent door.
Santa's old as mankind,
He has a large stain on his right eye,
And, on top of it all, his hand is shaking.
"He's gonna drop the spade on my head any minute now-
I think - to hell with him! "
He's a cute uncle otherwise
polite,
Even talkative.
He says: "No worries, I hold vigorously onto this damn spade."
And yet, occasionally, he drops it: bang, bang, bang!
Three quarters of the passengers have already been bombed.
The old man continues to drop the spade,
To curse it and apologize.
"I am helpless, god forbid,
But you need not worry
There's no cause for alarm,
This damn spade won't bother you again
Now and forever.
Don't you see how tight I hold it? "
And just then, plop!
The road is full of holes,
Jerks are jerks.
And the driver doesn't even notice,
He makes his itinerary and doesn't care:
Carries passengers alive or dead - it's all the same to him!
Otherwise I can not explain why he never stops
In any station,
He never takes breaks,
We could get rid of this decrepit criminal,
Especially since, as far as I see,
He has liquidated about everybody,
and now he is right behind me
with his halberd -
"Driver, driver hey!"
But does anyone listen?
The bus keeps going, it may have plans to go all the way.
The jerks intensify,
The old man starts talking to me,
He is increasingly polite
And we start talking about the weather.

Ce-nseamna poezia asta? Cei de la referate-romana (1) sunt convinsi ca e moartea:

Mosul reprezinta, in mod simbolic, moartea, care nu cruta pe nimeni, de fapt are si o infatisare adecvata, este batran de cand lumea, iar in mana nu are traditionala coasa, ci o cazma, ca o halebarda. Troleibuzul, condus de un sofer inabordabil, poate inexistent, este un vehicul al destinului care merge prin toate gropile vietii. E si o metafora a timpului care nu se opreste niciodata, indiferent daca cei de la bord mai traiesc sau nu mai sunt in viata. Acest val al timpului pierde pe oricine, inclusiv pe observatorul acestui fenomen, care incepe sa discute in cuvinte soptite cu mosul chiar "despre vreme".

Desi asta este interpretarea care ar satisface pe cei mai multi (care, cu cat sunt mai multi, cu-atat sunt mai culti), mie-mi place una alternativa. Poezia descrie practic situatia in care esti luat de val, iti dai seama ca ceva nu-i in regula, dar nu te poti opri. Poate fi, de pilda, situatia omului de rand, prins in autobuzul comunismului, care din '74 incolo a devenit din ce in ce mai aiurea, dar din care nu putea scapa. Sau situatia edilului din capitala, ale carei cladiri istorice au fost distruse de Daramaru, ca apoi, in "democratie", sa-si piarda parcurile variantei romanesti, corupte, a capitalismului de jungla. Sau poate ca este o poezie despre un meteorolog iesit la pensie, mai stii?

Surse

1. http://dianasplayground.blogspot.com/2008/08/goluri-si-lipsuri.html
2. http://www.referate-romana.com/referate/Marin-Sorescu/Halebarda-re-rom.php
3. http://www.cbc.ca/canada/story/2008/07/31/greyhound-transcanada.html
4. http://www.cbc.ca/canada/story/2008/08/01/bus-slaying-security.html
5. http://www.cbc.ca/consumer/story/2008/08/05/greyhound-rage-ad.html
6. http://www.cbc.ca/canada/story/2008/08/05/vince-li.html
7. http://flickr.com/search/?q=greyhound

zamo, road rage, bus rage, greyhound, canada, manitoba, rambo, rahan, cutit, injunghiere, autobuz, moarte, crima, omucidere, kill, mdk, chinez, sorescu, halebarda