Creierul III - Gripa, Parkinson, Alzheimer si dihotomia inima-cap

In prima parte am discutat neuroplasticitatea, in a II-a am vorbit si iata ca in sfarsit ajung la bucata de stiri care m-a determinat sa scriu seria. Continui povestea creierului si bag aici si lista TED de videoclipuri despre creier si succes.

Atentia acordata in fonduri investite in cercetarea neurologica din ultimele cateva decade este justificata si acut necesara: degeaba ne-am prelungit viata pana la 80-90 de ani daca avem creiere care inceteaza sa functioneze la 30-40 si la varste mai mici in cazul politicienilor. Daca oamenii in varsta cu creiere functionale pot fi de folos societatii, este greu sa ai un consiliu al inteleptilor / batranilor in care toti se-mbaloseaza, faca pipi pe ei si-ncep sa sforaie in mijlocul propozitiei. Si desi s-au inregistrat progrese, neurologii si neuropsihiatrii se plang ca nu exista suficiente creiere de studiat (bbc-no-brainer), si ca in continuare diferentele dintre creierul lui Einstein (prelevat, zic unii, fara acordul acestuia sau al familiei) si cel al unei maimute sau al unui om care n-a ajuns foarte departe sunt minime.

Chimpanzee Brain Einstein brain

Inclin sa cred ca asta se datoreaza si educatiei, care nu lasa urme vizibile in creier, dar permite cuiva sa-si maximizeze potentialul.

Creutzfeld-Jacob

Ne-a luat cateva decade ca sa interzicem hranirea vacilor cu alte vaci moarte, pentru ca ne trezim bolnavi de CJD, boala care ne lasa fara creier. Stiam ca aceasta boala care consuma creierul se transmite in sanul comunitatilor canibale, dar nu ne-am imaginat ca se transmite de la vaci la oameni, tot asa cum nu vrem sa credem ca daca indopam vacile si gainile cu hormoni si antibiotice, acestea nu ajung si in hrana umana. Unii sunt de parere chiar ca si in lipsa CJD, carnea de vaca are un continut mult per mare de prioni si afecteaza negativ creierul.

Parkinson si Alzheimer

Pana nu demult, aceste doua boli care, ca si prima, constau in degradarea structurala a creierului pana acesta nu-si mai poate indeplini functiile cognitive, erau vazute ca incurabile si determinate genetic sau cu cauze necunoscute. Studii recente arata cu totul altceva. In ce priveste Alzheimer, exista o oarecare corelare intre o concentratie masiva de aluminiu in creier si boala, dar nu este clar in ce masura aceasta este o cauza sau un efect (bbc-al). Lista de clipuri incearca sa prezinte cele mai importante idei si rezultate din lumea academica, dupa cum au fost in principal prezentate la TED, dar si in alte parti.

Brain-heart dichotomy

Dupa cum am mai spus, ne place sa vedem acest conflict intre logica si ratiune pe de o parte si emotie, intuitie si sentiment de cealalta ca un conflict intre cele doua emisfere cerebrale. Iata deci sumarul sus-mentionat din perspectiva acestei dichotomy:

  • self-control si autodisciplina sunt buni predictori ai succesului in viata, poate si pentru ca astfel de oameni au sanse mai mici sa ajunga betivi sau drug addicts :)
  • vinul este mai bun pentru inima decat berea, dar este mai rau pentru creier
  • colesterolul are efecte negative asupra inimii si a circulatiei, dar este esential in dezvoltarea creierului (bbc-wine)
  • muzica si in special cantatul la un instrument sunt exercitii excelente pentru creier, dar nu suficient de ample pentru inima si sistemul circulator
  • activitatile intelectuale presupun in general repaosul si sunt bune pentru creier, in timp ce cele fizice necesita miscarea – tractoarele si animalele nefiind de bun augur pentru inima; si totusi, ateroscleroza rezulta in brain damage
  • stimulantele pentru creier (cafea, tutun si chiar unele droguri ilegale) sunt bune pentru creier si reduc sansele de alzheimer, dar sunt deseori nocive pentru inima (mercurynews-cafea)
  • ne simtim bine la caldura, dar se pare ca ne-am dezvoltat creiere mari in climate reci (bbc-big-brains-warm); pe de alta parte, desi ne place sa credem asta, creierele mari nu implica mai multa inteligenta in mod necesar, altfel ne-ar bate elefantii si balenele la sah
  • Omega-3 care se afla in principal in uleiul de peste ajuta mult functionarea creierului si chiar si buna-dispozitie
  • am invatat foarte mult in ultimii ani despre creier in special in urma avansurilor in metode de a obtine “poze ale creierului” (brain-image); un “neuroeconomist” poate prezice deciziile unei persoane pe baza unei astfel de poze (bbc-neuroeconomics)
  • plasticitatea creierului este dependenta de regenerarea neuronilor (sci-daily-new-neurons)

Gripa, drogurile si dementa – alzheimer

Iata articolul din Canadian Press care explica pe larg legatura dintre gripa si distrugerea creierului:

Some flu viruses may set up sufferers to get Parkinson's later in life: study

By Helen Branswell Medical Reporter (CP) – 2 hours ago

TORONTO — Infection with some kinds of influenza viruses may set up people to be at higher risk of developing Parkinson's disease later in life, a new American study suggests.

The work, inspired by the story behind the 1990 movie "Awakenings," suggests some aggressive strains of flu that can pass into the brain may deplete dopamine-creating neurons, leaving a person more vulnerable to developing the neurodegenerative disease at a later date.

"I am very confident (that) ... viruses will be considered a player in the etiology of PD (Parkinson's disease)," said senior author Dr. Richard Smeyne, a neurologist and neuroscientist at St. Jude Children's Research Hospital in Memphis, Tenn.

"Not a direct cause, but maybe the initiating cause... It sets you up."

"Awakenings" was the story of how American neurologist Oliver Sacks figured out he could revive people suffering from a strange sleeping sickness called encephalitis letharagica or von Economo's encephalopathy using the newly discovered Parkinson's drug L-dopa.

An epidemic of von Economo's encephalopathy in parts of Europe and in North America was recorded from about 1915 to 1926. A couple of decades later some of the survivors of the event descended into a catatonic state which Sacks correctly identified as Parkinsonian.

The overlap of the initial outbreak with the 1918 Spanish flu led some people to conclude infection with that virulent virus was the trigger for the illness.

Smeyne has been studying whether there is a viral component to the development of Parkinson's disease. Unusual clusters of cases have led researchers to believe exposures to environmental agents like pesticides or bacterial or viral infections may contribute to the development of Parkinson's in some people.

The most famous of the clusters involved a Vancouver TV show in the late 1970s on which a young Michael J. Fox worked. Fox and several other members of the production developed Parkinson's at an early age.

In discussions with colleagues in St. Jude's renown influenza research team, Smeyne and his team decided to look at whether influenza viruses might be one such trigger using another highly virulent flu virus - the H5N1 avian flu variety. A co-author of the paper is Dr. Robert Webster, a leading figure in the world of influenza.

The article, published in the Proceedings of the National Academy of Sciences, traced the entry and progression of the H5N1 avian flu virus in the brains of infected mice. The scientists found the aggressive H5N1 virus killed about 17 per cent of dopamine-creating neurons.

Smeyne said a corresponding loss in humans - if it occurs - wouldn't be enough to trigger Parkinson's on its own. But it could predispose a person to be more vulnerable to developing it, or speed up the point in life at which someone might develop the neurodegenerative disease, he said.

An expert on the virus that caused the Spanish flu, Dr. Jeffery Taubenberger, said the study raises an interesting hypothesis, but does not answer the question of whether flu viruses play a role in the development of Parkinson's.

"I think that it's certainly interesting to think about ... certain viruses that might be able to replicate in neuronal cells as an example of something that could lead to an insult, a physical insult, that could lead to some kind of neurodegeneration," said Taubenberger, an influenza researcher at the U.S. National Institute of Allergy and Infectious Diseases, part of the National Institutes of Health.

"But I think that it is a bit extreme to take a mouse study and then say that there might be a link in humans to Alzheimer's or Parkinson's disease."

Taubenberger, who led a team that excavated viral remnants of the virus that caused the Spanish flu and then sequenced the virus, said a sort of mythology has encompassed the 1918 virus, ascribing to it powers it probably did not have.

Work he has done looking at whether the virus was responsible for the epidemic of von Economo's encephalopathy does not support a link, he said. He and his team have studied preserved brain tissues of people who suffered from the condition, looking for traces of viral RNA. They found nothing.

They also looked at whether the 1918 virus travels into the brain when mice are experimentally infected with it. It does not. The combined work, Taubenberger said, led his team to conclude the data don't support a strong link between the 1918 flu and the outbreak of von Economo's encephalopathy.

He suggested a study of survivors of H5N1 infection could shed light on whether they suffer any neurological or neurodegenerative conditions that might be linked to that virus.

Smeyne said the neurodegenerative aspect his team sees with H5N1 probably does not exist for all flu viruses and may not be true for the milder swine flu or H1N1 virus causing the current flu pandemic.

"It's a fairly mild form of influenza. There doesn't seem to be encephalitis associated with it," he said.

"That would suggest we would not see it (crossing into the brain). But I think without the direct experimental evidence which we need to look at, I think that we can't say one way or the other at this point."

Follow Canadian Press Medical Writer Helen Branswell's flu updates on Twitter at CP-Branswell

Este cunoscut de multa vreme ca invatatorii si profesorii, cat si medicii si asistentele medicale au sanse mai mari de a suferi de dementa la batranete decat restul populatiei. Ipoteza cea mai raspandita era ca gripa, la care acestia sunt mai susceptibili, luand-o tot timpul de la copii si pacienti, “loveste” in neuroni, crescand de 4-5 ori sansele de dementa geriatrica.

Exista de asemenea exemplul lui Michael J. Fox care a capatat Parkinson la o varsta relativ frageda impreuna cu cativa colegi cu care a jucat in Vancouver intr-un show. Astfel de “ciorchini epidemici” sugereaza ca nu intotdeauna un virus e de vina, ci ca anumiti factori de poluare sau otravuri pot avea efecte similare.

Un alt studiu ingrijorator arata ca pana si mici cresteri in colesterol la varsta de 40 de ani cresc seminificativ sansele de dementa la varste inaintate (nyt-middle-life-alzheimer), dar pe de alta parte, aceste sanse pot fi micsorate exersand creierul (wp-x-dementia), tot astfel cum exersand muschii pcg crestem potenta sexuala.

Sources / More info: wiki-cjd, wiki-parkinson, wiki-alzheimer, wiki-brain, cp-flu-brain, bbc-no-brainer, bbc-wine, , bbc-al, bbc-big-brains-warm, stroke-podcast, brain-image, bbc-neuroeconomics, mercurynews-cafea, sci-daily-new-neurons, parkinson-spread, google-news-brain-exercises, google-news-some-flu, bbc-flu-(non)panic, wp-x-dementia, nyt-middle-life-alzheimer, neurology-dementia-delay, yt

The Mindful Brain by Daniel J. Siegel (Hardcover - Mar 27 2007) (.CA, .UK, .FR, .DE, .JP, .cn) My Stroke of Insight: A Brain Scientist's Personal Journey by Jill Taylor (Hardcover - May 13 2008) (.CA, .UK, .FR, .DE, .JP, .cn) Spark: The Revolutionary New Science of Exercise and the Brain by John J. Ratey and Eric Hagerman (Hardcover - Jan 10 2008) (.CA, .UK, .FR, .DE, .JP, .cn) Brain Rules: 12 Principles for Surviving and Thriving At Work, Home, and School by John Medina (Hardcover - Mar 18 2008) (.CA, .UK, .FR, .DE, .JP, .cn)
Making a Good Brain Great: The Amen Clinic Program for Achieving and Sustaining Optimal Mental Performance by Daniel G. Amen M.D. (Paperback - Dec 26 2006) (.CA, .UK, .FR, .DE, .JP, .cn) Magnificent Mind at Any Age: Natural Ways to Unleash Your Brain's Maximum Potential (Hardcover) (.CA, .UK, .FR, .DE, .JP, .cn) Musicophilia: Tales of Music and the Brain by Oliver Sacks (Paperback - Sep 23 2008) (.CA, .UK, .FR, .DE, .JP, .cn) This Is Your Brain On Music by Daniel Levitin (Paperback - Aug 28 2007) (.CA, .UK, .FR, .DE, .JP, .cn)

23 comments:

  1. Sunt unel chestiuni care ma cam sperie din ce ai povestit aici, despre boli. Ma gandesc totusi ca nu ar putea fi vizibile modificări pe creier, odată cu deşteptăciunea, avand in veder ca folosim doar o mica parte a creierului in viata noastra. si aici cred ca se leaga mai mult de chmie, nu de aspect. Toate cele bune.
    PS: am updatat poezia spre multunmirea ta :)

    ReplyDelete
  2. pana si chestia cu "folosim o mica parte din creier" e controversata. chestiile de baza din viata folosesc intr-adevar o mica parte, dar actiunile cognitive complexe folosesc mult mai mult. de pilda, e posibil ca trezitul din somn si mersul la buda sa foloseasca 1% (habar n-am cat, dar sunt chestii aproape automate).

    orientarea turistica dupa harta, rezolvarea unei probleme de quantum physics, un joc de sah sau go, speech-ul unui comic, etc. folosesc probabil creierul intr-o masura mult mai mare.

    obsesia cu aspectul este data, probabil, de faptul ca asta-i modul primar in care cercetatorii pot quantifica modificarile creierului. si-ntr-adevar, proportia de neurotransmitters (care sunt substante chimice) afecteaza cum ne simtim si cat de bine folosim creierul intr-o masura mai mare decat ne imaginam..

    ReplyDelete
  3. Foarte interesant experimentul cu bezele, probabil că eu aş fi făcut şi un credit până se întorcea omul de ştiinţă.

    ReplyDelete
  4. Interesant, dar nu stiu cat e de conclusiv. Mie de pilda nu-mi plac dulciurile (adica nu mi-a placut sa ma doara dintii si capul dupa ce m-am indopat cu cateva kile de ciocolata cand eram mic) si nu cred c-as fi papat. Iar acum, ce sunt? Blogger - si chiar si-n meseria asta e unu', zoso, si altu', blogatu' mult mai buni decat mine :)

    ReplyDelete
  5. Eşti blogger de meserie? Nu cred.
    Ai dreptate în privinţa relevanţei când sunt folosite bezele, dar nu cred că asta e important, ci principiul. Obiectul dorinţei depinde de fiecare persoană în parte, dar puterea de a rezista tentaţiei este cheia succesului.

    ReplyDelete
  6. nu crezi pen'ca n-as fi blogger bun, sau nu crezi pen'ca blogger nu-i o meserie? :)

    da', principiul ne striveste, dreptz-ii :)

    ReplyDelete
  7. Ştiu că eşti un blogger bun, ştiu că bloggingul poate fi o meserie, dar nu a ta. Doar dacă nu cumva ai descoperit cea mai elaborată formă de a scoate bani din blog fără ca eu să-mi pot da seama cum. :P

    ReplyDelete
  8. exact, am descoperit-o. din pacate, nici macar eu nu mi-am dat seama cum. poate mai incolo..

    ReplyDelete
  9. Secretos mai eşti, Zamo! Înclin să cred că vreo moştenire babană îţi întreţine acest viciu pe care îl numeşti ''meserie''. Dar e ok, nu trebuie să îi spui nimic amicului tău, lasă-l să presupună, că d-aia i-a dat Ăl de Sus imaginaţie.

    ReplyDelete
  10. @bluarto: m-ai confuzat total! care meserie, care viciu si care mostenire? crezi ca bloggerii fara reclame sunt toti milionari? in revers, cei cu reclame sunt si ei?

    nu-mi place sa ma gandesc la posibilitatea ca as fi milionar, fiindca atunci ar trebui sa ma intreb daca nu cumva de asta mi-esti amic :)

    @valiotronic: posibil. totusi, este de asemenea posbil ca variatiile sa se produca in mod natural. poate si-n timpul erei glaciare (ice age), mamutii alergatori s-or fi gandit ca hait! gata! :)

    si oricum, rules r meant 2 be broken!

    ReplyDelete
  11. Lasă că te deconfuzezi tu, Zamo :)
    Vezi mai în urmă meseria de care care e vorba, iar restul elementelor basmului, ei bine, sunt presupuneri datorate unei imaginaţii bogate. Oricum, te asigur că niciun animal nu a fost rănit.
    Amiciţia mea să depindă de niscaiva milioane de parale? Neah, nu-mi trebuiesc, am ajutorul de şomaj.

    ReplyDelete
  12. mmm.. ajutor de somaj... [imi cade capul pe spate si ma-mbalosez ca Homer]

    faci ce faci, si-mi dai motive sa te invidiez :)

    sa nu uit: eu nu ma pricep la dulciuri, dar marshmellows cre' ca-s mai apropiate de rahat decat de bezele

    ReplyDelete
  13. Corect, apropiate până la identificare.

    ReplyDelete
  14. Parerea mea este ca aceasta postare, promovata in randurile persoanelor neavizate, poate face mai multe victime decat gripa aviara, Alzheimer si Jakob-Creutzfeld la un loc. Si ce mai vrei tu (nu iti doresc, nu ma intelege gresit). Ca amanarea recompensei este larg utilizata, cu precadere in educatie, asta e adevarat. Dar eu zic sa lasam asta pe mana specialistilor. La fel si bolile somatice, sa le lasam celorlalti specialisti, din alta categorie... Articolele stiintifice, in special cele produse de cercetarea in domeniul sanatatii, nu sunt un produs de larg consum. Fiindca pot sa produca indigestii grave. Zic asta pentru ca nu o data mi s-a intamplat sa imi spuna vecina, sau bunica, sau vreo prietena ca au citit ele in nu stiu ce revista, pe internet sau au auzit la TV (!!!) ca daca nu mananca, nu beau, nu fac sex etc. o sa slabeasca, o sa fie mai fericite, o sa obtina o slujba mai buna. La fel si amanarea recompensei, inteleasa gresit poate duce, in cel mai bun caz, la frustrare. Si nu cred ca iti doresti o gasca de aproximativ 300 de cititori frustrati... Sigur nu vrei! Semnat de aceeasi anonima.

    ReplyDelete
  15. Imi este greu sa nu te inteleg gresit, dat fiind ca ceea ce zici suna a mare gugumanie. De asemenea, cand comentezi, alege Name / URL (nu-i musai sa completezi URL-ul, si poti pune ce nume vrei tu; e mai usor sa vorbim asa).

    Cum adica sa lasam articolul in seama specialistilor? Pai atunci sa lasam si comentatul la articole in seama specialistilor.. Si respiratul, eventual :D

    ReplyDelete
  16. Parerea mea este ca ai sintetizat prea multa informatie, din prea multe domenii, le-ai dat o interpretare subiectiva (probabil incercai sa le oferi o interfata mai "umana"), ceea ce face ca postarea de mai sus sa fie total incoerenta. Un fel de pastila, care administrata gresit, dupa ureche, poate sa genereze efecte adverse. Ori un blog care abordeaza teme variind de la neurostiinte cognitive, poezie, fotografie si cum se pune zacusca pe iarna, mi se pare de o credibilitate si seriozitate cel putin indoielnice. Eu propun sa ne debarasam de mentalitatea invechita conform careia fiecare dintre noi poate fi de la savant, la strungar (ca tot am vazut discutandu-se despre asta), dupa cum o cere contextul. Asteptam un raspuns mai serios decat "suna a mare gugumanie" din partea ta, cel putin la fel de solid ca si siguranta cu care iti afirmi concluziile personale cu privire la studii stiintifice, bazate pe ani grei de cercetare.

    ReplyDelete
  17. Draga Vera, sunt incantat de cunostinta. :)

    1. Ideea ca informatia poate fi periculoasa este modul de a gandi care a animat dintotdeauna pe cei care-au ars carti pe rug. Eu cred cu tarie ca informatia nu este si nu poate fi vreodata periculoasa.
    2. M-ar bucura sa-mi dai exemple concrete de "incoerenta". Ai gasit pe undeva vreo contradictie? Daca n-ai inteles ceva anume intreaba-ma si-ncerc sa-ti explic.
    3. Cum se pune zacusca iarna? De fapt nu-mi zi, n-am timp, prefer s-o cumpar gata facuta..
    4. Cele mai mari salturi cognitive din istoria omenirii (Grecia antica, Renasterea) au fost facute exact de oameni cu multiple valente si care deseori straluceau in fiecare camp de studiu. Stii de ce? Pentru ca isi foloseau propriul creier si nu pe al altora. Analizau informatia la justa valoare si nu inghiteau prostiile altora fara a le trece prin filtrul ratiunii, doar pentru ca acestia se recomandau drept "specialisti".
    5. Faptul ca cineva a facut "tudii stiintifice, bazate pe ani grei de cercetare" nu exclude opiniile cu privire la acele studii.
    6. Pozitia ta pare puternic viciata de "apelul la autoritate" sau "ipse dixit". Wikipedia are niste articole foarte bune care-ti explica ce sunt acestea si de ce e bine sa le eviti (logical fallacies).
    7. Ce te face sa crezi ca subiectele abordate nu sunt in aria mea de expertiza. Mai precis, care subiecte ar fi, si care n-ar fi, dupa parerea ta?

    ReplyDelete
  18. Draga Zamolxis,
    1.Cartile ma indoiesc ca au fost arse PE RUG, mai degraba undeva la baza. Nu informatia pe care ai cuprins-o aici e periculoasa, ci modul in care ai interpretat-o, atat de dantelat.
    2.Incoerenta presupune lipsa unui fir logic al discursului. Ori, in opinia mea, Einstein nu are nici o treaba cu vaca, sau cu politicienii romani, la fel cum nici tu nu ai cu psihologia cognitiva, sau eu cu motoarele. Sa spui ca amanarea recompensei ajuta la prevenirea uneia dintre patologiile somatice de care vorbeai mai sus, e o aberatie. Amanarea recompensei e o tehnica comportamentala care poate duce la restructurari cognitive, insa nu si structurale.
    3.Citeste la punctul 7.
    4.Marile personalitati, atat din trecut, cat si din zilele noastre, s-au remarcat intr-un singur domeniu. Michelangelo nu si-a dat cu parerea despre astronomie si nici Descartes despre opereta. Nu zic sa ne limitam cunostintele, dar nici sa nu afirmam chestii doar de dragul de a epata.
    5.Cam ce pareri ar fi de exprimat fata de patologiile mai sus mentionate? Ca exista? Ca sunt grave? Ca glumele cu politicieni nu-si au locul in contextul asta?
    6.Retorica nu este domeniul meu de activitate la fel cum nici neurostiintele cognitive nu intra in sfera ta de activitate.
    7.Posteaza o reteta pentru zacusca. Nu ai cum sa dai gres si nici cum sa induci lumea in eroare. Gospodinile, de asemenea, iti vor fi recunoscatoaresi mai economisesti si tu un ban.

    ReplyDelete
  19. Draga Vera:

    Iti voi raspunde mai pe larg cat de curand, cel mai probabil in luna Ianuarie 2010. Pana atunci, am gasit un articol in romana care explica ce este apelul la autoritate <- apasa cu incredere.

    1. S-ar putea sa ai dreptate cu arsul cartilor pe rug, eu n-am fost acolo si n-am participat la asa ceva. Deci iti dau dreptate, fiindca probabil, din moment ce exprimi o opinie in acest sens, esti specialista in asta.

    2. Imi atribui concluzii care nu cred ca sunt ale mele. Voi reciti ce-am scris si voi incerca sa vad.

    "restructurari cognitive, insa nu si structurale" - Restructurari structurale este o sintagma pe care nu o inteleg intru totul. Probabil asta se datoreaza lacunelor mele in psihologia cognitiva. Voi incerca sa ma documentez, si voi incepe cu un cu un tratat de gramatica, preferabil unul scris de un lingvist.

    Am identificat una din problemele pe care le ai cu acest text ca fiind gluma cu politicienii. Am adaugat un link in text catre un articol precedent care ar trebui sa clarifice cat de cat la ce se refera.

    4. Descartes a fost filosof, matematician si fizicist. Michelangelo a fost pictor, sculptor, poet, arhitect si inginer. Nu-ti mai vorbesc despre Leonardo da Vinci, sau gandirea lui Einstein din alte domenii decat cel al fizicii. Aristotel "si-a dat cu parerea" in fizica, metafizica, poezie, teatru, logica, retorica, politica, guvern, etica, biologie si zoologie. Evident ca fiecare a avut domenii ale cunoasterii in care a contribuit mai mult decat in altele, dar eu (si nu numai eu) cred ca fara o vedere de ansamblu este foarte greu sa excelezi in ceva.

    5. Cat despre psihologie, exista unii oameni care nu o considera stiinta, tot asa cum altii nu cred ca patinajul artistic poate fi considerat sport olimpic - eu nu fac parte dintre ei. Dar cand citeam nu demult despre o tanti din Iasi care "trateaza homosexuali" de "boala" lor, m-am intrebat daca nu cumva tanti cu pricina ar trebui sa se trateze incercand sa-si deschida mintea. Catre mai multe domenii, ca sa fiu exact.

    6. Am mentionat ipse dixit nu pentru retorica ci pentru logica. Iar logica este un limbaj universal utilizat - cel putin de unii dintre noi - in rezolvarea problemelor. Cunostintele aprofundate intr-un domeniu aplicate in rezolvarea problemelor cuplate cu o slaba stapanire a logicii rezulta de obicei in erori foarte grave.

    7. Raman in continuare nelamurit in privinta contradictiilor observate de tine, cu atat mai mult cu cat in articol nu apari mentionata. Nici tu, nici motoarele, nici politicienii romani. Sunt gata sa port o dezbatere atat cu tine cat si cu vocile pe care am impresia ca le auzi, cata vreme reusiti sa vorbiti pe rand.

    Eu ma bucur sa fiu citit de gospodine, iar zacusca imi pare o chestie dificila. Sunt convins ca poti gasi retete de zacusca pe alte bloguri. Pe mine ma intereseaza mult mai mult prostiile unor "specialisti" care sunt mult mai usor de analizat decat o reteta de zacusca. Tot ce-ti trebui e nitica logica.

    ReplyDelete
  20. Mea culpa! Să zicem atunci "restructurări la nivel cerebral". E interesant cum medicina şi neuroştiinţele ţi se par atât de uşor de priceput cu ajutorul logicii, în timp ce banala zacuscă pare să te pună în dificultate.
    Până în ianuarie îţi doresc sărbători fericite ţie şi familiei tale şi sper să ne citim cu bine!

    ReplyDelete
  21. Zacusca nu mi se pare deloc banala fiindca n-am facut-o vreodata. Un borcan mare ma costa $3 - n-as putea niciodata sa-l fac in timpul in care fac acesti bani prin munca mea, mi-ar lua de 10X pe-atat. Chiar in ipoteza c-as avea AdSense pe acest blog si-as face bani din reclame, tot ar fi mai rentabil sa-mi dau cu pararea despre diverse subiecte, inclusiv neuropsihologia, decat sa fac zacusca.

    Sunt mai lenes din fire :)

    Sarbatori fericite si tie si familiei tale! :)

    ReplyDelete

Thank you for commenting, but comments entered in this version may not appear.
Felicitări pentru decizia de a comenta! Orice comentariu este bine-venit :).
Din moment ce vezi acest mesaj, accesezi pagina printr-o metoda alternativa si este posibil sa comentezi neobservat(a). Metoda preferabila este prin pagina normala, care contine Disqus; odata inregistrat, acesta iti permite sa comentezi prin reply la email.
Dacă ai intrebări, există răspunsuri - FAQ.
Baftă!