S-ajungi Cineva II - Bunica

Incepusem sa-ti povestesc cantecul lui Tracy. Este de fapt introducerea la povestea bunicii.

Bunica s-a nascut undeva in Bucovina, probabil Cernauti, daca-mi amintesc bine si daca acest oras e-n Bucovina. Imi povestea cum inainte de razboi viata era grea, dar parca nu foarte, in special cand treceau Camasile Verzi pe strada cantand cantece bisericesti, si erau tineri si curati si purtau cruci, si ea era impresionata si ii placeau baietii.

Apoi a venit razboiul, apoi a venit razboiul si povesti de-atunci nu prea mai stiu. Parca era intr-un liceu de croitorie cand a-nceput razboiul, n-am reusit sa retin bine, poate fiindca ii pare rau ca n-a reusit sa faca ce si-ar fi dorit, sau poate eu am memoria scurta. Cand s-a terminat razboiul sau in timpul sau a-nceput viata. Si-a luat un sot chipes, ca si ea. El era chipes altfel decat ea, intr-un mod masculin, desigur. A facut cu el 4 copii, daca le am cu aritmetica – e ora tarzie. Ea a fost si este tare evlavioasa, el a fost iubitor de distractie, beutura cu amicii si joc de ruleta, cel putin asa reiese din povestile ei, cand il urmarea pe la vreun bar sau bodega unde iesea / intarzia cu prietenii si-i arunca o galeata de apa rece-n cap. El tipa cu ocazia asta “ce ai, ai innebunit, femeie?” iar ea radea. Radea si el pana la urma, dar petrecea o vreme rebegit, zgribulit, ud si-n pragul atacului de cord. Ea insa rade de cate ori povesteste. Am tot incercat sa-mi imaginez c-as fi eu in situatia asta de mai multe ori, si de fiecare data mi-a displacut.

La un moment dat – nimeni nu mai stie cand – bunicul si bunica au hotarat sa traiasca separati, fiindca fiecare avea personalitati coltoase si acum aveau apa curenta, galetile erau mai greu de manuit iar pistoalele cu apa si mai si. L-am vizitat pe bunicul acum cativa ani cu totii in apartamentul lui unde statea trist si suparat pe viata. Eu l-am ras, varul meu l-a tuns, alt var a facut-o pe smecherul, o matusa a facut putina ordine, alta a spus bancuri, a treia l-a privit in ochi si i-a zis ca-i ferches. Apoi am chemat-o pe tanti sa-i faca un masaj, si bunicul era inseninat inca inainte de masaj. Am mancat cu totii si el a ras si-a povestit aproape tot timpul. Am ras si noi, n-aveam cum sa nu, eram cu totii fericiti. Eu am fost si prin gradina de zarzavaturi si-am luat niste rosii, dar nu-s sigur ca era peticul lui.

Cand eram mic, bunica tot incerca sa ma faca sa ma rog inainte de culcare. Mie nu-mi placea sa ma rog. Eram cam ateu cand eram mic si pana prin facultate, dar nu stiam ce-i aia si cum se cheama. Stiam doar ca nu-mi place sa ma rog sau sa ma milogesc, ca nu-mi place sa-ngenunchez, si ca ceva nu e-n regula cu oamenii care baga capul sub fusta popii. Eu simteam un gol in stomac si mi se facea greata. Cred ca e-un instinct al neprihanirii, care-ar fi fost si mai folositor daca eram catolic, desi nici asta nu stiam ce-nseamna. In orice caz, bunica era si este cea mai evlavioasa persoana pe care am cunoscut-o in Romania. Nu-ntelegeam de ce trebuie sa ma rog lui Doamne-Doamne – ce, icoanele aud? Plus ca le lasam acasa, nu le luam la Bai. Si ce-i pasa preotului de ce l-as fi rugat eu? Eu nu purtam fuste, si daca si-ar fi bagat vreunul nasul sub fusta mea i-as fi ars un genunchi in gura, bleah!

Era foarte fericita cand mergeam la Baile Herculane si tata lua bilete intr-un hotel langa o biserica. Am fost si eu o data fericit, cand intr-o tufa dintre hotel si biserica isi faceau de lucru, aproape in fiecare seara, un baiat si o fetita cam de varsta mea, adica (pre)pubera. Intr-o zi, am iesit sa-i prind si sa ma dumiresc ce faceau si spre surprinderea mea, mai iesise un nene. Pustiul era speriat si sincer, fata ne-a injurat si-a plecat, tipand s-o lasam in pace. Eu am vrut sa ma tin putin dupa ea, fiindca mi se parea incorect si reverse sexism ce se-ntampla, dar ea m-a injurat cu niste injuraturi pe care o lume-ntreaga le-a-nteles dar eu nu; am incercat sa le-nteleg, n-am reusit, si pana una alta ea-mi iesise din campul vizual si intrase in dumbrava minunata unde nu erau felinare stradale. Pustiul ne-a zis ca un baiat mai mare i-a invatat sa faca sex, dar era lucru complicat si nu iesea tot timpul. Nenea cel mare a continuat sa-l intrebe tot felul de chestii, dar era clar ca numai profita de rusinea baiatului si prelungea situatia, ceea ce pe mine nu ma interesa; ma pasiona numai rusinea fetei, dar ea plecase.

Bunica imi povesteste ca eram rau si incapatanat cand eram mic si ca rar faceam ce mi se spunea. De fapt, faceam ce ma rugau unii oameni, dar bunica nu era printre ei. Nu suportam sa se tipe la mine, iar bunica incepea sa-mi vorbeasca pe un ton ridicat inca inainte sa fi avut posibilitatea sa “ma incapatanez”. Asa ca ma incapatanam ca represalii.

Bunica a avut trei fete, si cred ca obosise nitel, daca nu de la facutul fetelor sau de la gura lor, atunci de la carat galeti de apa prin baruri si casino. Cred ca tragea asa de tare de galeata de apa fiindca o tiganca ii ghicise ca va avea 4 copii si al 4-lea va fi un baiat care va avea grija de ea la batranete. Si intr-un pueril sfarsit a ramas, si sarcina era dificila, si doctorii i-au zis ca poate face avort legal, ca nu erau bani in casa si ea tare obosita era, dar ea s-a-ncapatanat (chestie de familie) si si-a facut baiatul. Care o tine acum la Brasov, intr-un apartament in care sta si ii gateste pranzul pe care el fuge in fiecare pauza de masa sa-l ingurgiteze. Si ea-l asculta pe patriarh la radio, si se roaga cu radioul, si-n fiecare zi merge-n piata si cumpara de-ale gurii, si merge si la biserica si se roaga pentru familia care-i asa mare ca eu tot timpul uit zilele de nastere (ea insa le stie pe toate). S-a bucurat cand i-am trimis o felicitare in care i-am scris ca in arborele genealogic eu pe craca ei ma aflu (dar nu i-am mai spus ca-s maimuta bonobo).

Cand merg in Romania, o trag indelung de limba de probleme de sanatate, si asta nu fiindca are limba lunga sau fiindca nu vrea sa-mi spuna, dar stie ca vreau s-o duc la spital sau dentist si prelungeste momentul. Am dus-o o data la o fost colega de generala, Geanina, care a rezolvat-o cu dantura. Bunica mi-a zis ca Geanina-i frumoasa foc, s-o iau, dar Geanina s-a-nsurat intre timp, si cand am sunat-o peste vreo 3 ani a intrat ala pe fir si mi-a zis sa n-o mai sun pe ea, ca se ocupa el de dintii mei.

Si e mandra ca toti copiii ei – si nepotii – au o facultate si le merge mintea si nu lucreaza cu masina de cusut. Chiar daca nu se roaga.

Sources / More info: wiki-bucovina, yt-becoming

zamo, bunica, bunik, bunici, bunicu, bunicul, bucovina, once upon a time, file de poveste, herculane, bunique, baile herculane