bacteriile intestinale si frica romaneasca

Un articol din SciAm ne spune ca bacteriile care ne colonizeaza influenteaza dezvoltarea creieirului si personalitatea. Sa fie oare asta explicatia mamaligii care nu explodeaza si a fricii romanilor de a calatori?

newborn-facebookAmu, eu am mai scris in trecut despre toxoplasma si presupusul efect asupra psihologiei nationale, atat pe blog cat si pe twitter. Asa ca am frematat cand am dat peste un articol despre un studiu care atribuie bacteriilor intestinale un rol important in formarea personalitatii.

Ce zice articolul? Incepe cu some Theoretical background:

Scientists have long recognized that the bacterial cells inhabiting our skin and gut outnumber human cells by ten-to-one. (..) Moreover, these bacteria have been implicated in the development of neurological and behavioral disorders. For example, gut bacteria may have an influence on the body’s use of vitamin B6, which in turn has profound effects on the health of nerve and muscle cells. They modulate immune tolerance and, because of this, they may have an influence on autoimmune diseases, such as multiple sclerosis. They have been shown to influence anxiety-related behavior, although there is controversy regarding whether gut bacteria exacerbate or ameliorate stress related anxiety responses. In autism and other pervasive developmental disorders, there are reports that the specific bacterial species present in the gut are altered and that gastrointestinal problems exacerbate behavioral symptoms. A newly developed biochemical test for autism is based, in part, upon the end products of bacterial metabolism.

Si testul propriu-zis:

The scientists raised mice lacking normal gut microflora, then compared their behavior, brain chemistry and brain development to mice having normal gut bacteria. The microbe-free animals were more active and, in specific behavioral tests, were less anxious than microbe-colonized mice. In one test of anxiety, animals were given the choice of staying in the relative safety of a dark box, or of venturing into a lighted box. Bacteria-free animals spent significantly more time in the light box than their bacterially colonized littermates. Similarly, in another test of anxiety, animals were given the choice of venturing out on an elevated and unprotected bar to explore their environment, or remain in the relative safety of a similar bar protected by enclosing walls. Once again, the microbe-free animals proved themselves bolder than their colonized kin. (..) there is a critical period in the development of the brain when the bacteria are influential.

Intra si Vagus nerve in jocul ipotezelor:

the Vagus nerve, for example, connects the gut to the brain, and it’s known that infection with the Salmonella bacteria stimulates the expression of certain genes in the brain, which is blocked when the Vagus nerve is severed. This nerve may be stimulated as well by normal gut microbes, and serve as the link between them and the brain.

Ce treaba are articolul cu Romania si romanii?

Un bun indicator al nivelului de igiena si al asaltului bacterian la care sunt supusi nou-nascutii unei tari este mortalitatea infantila, unde Romania ocupa locul 77 in lume, dupa tari precum Jamaica, Ucraina, Guyana Franceza, Trinidad-Tobago, Tailanda, Sri Lanka, Cipru etc – noroc cu Moldova si Albania ca am fi fost iar ultimii in Europa (dar oricum suntem ultimii in EU). Imi pare asadar ca romanii sunt mai asemanatori cu sobolanii care nu indrazneau sa iasa din cutie sa exploreze fiindca nu-i lasau bacteriile Hee hee

Poate asta-i si motivul pentru care calatoritul e-o placere “burgheza” (cu exceptia calatoriilor in container). One more dent in the freewill conspiracy.

Sources / More info: SciAm, twt, wiki-vagus, wiki-imr, pnas-gut, [emotions] [evolution] [gut feelings] [money] [uncertainty] [decisive] [chabris] [paulson]

33 comments:

  1. Fabulos! Au descoperit si astia "sinergia faptelor" (ptiu! pazeste-ne, Doamne!)

    ReplyDelete
  2. Pus astfel în lumină, ancorat in sinergia faptelor, recursul la universalitate nu eludează meandrele concretului. (II) - des citat, rar inteles pe deplin :)

    ReplyDelete
  3. Zamo, ai linkul de la articol pe aici? ca mi-e lene sa-l googalesc si asa ma dau in vant dupa stiinta anecdotica...

    ReplyDelete
  4. ..unde scrie "Sources / More info:". Sursele apar in fiecare articol al meu..

    ReplyDelete
  5. Sănătate maximală şi Sărbătoare Luminată! :)

    ReplyDelete
  6. Wow! La inceput am crezut ca e o gluma...apoi mi-am dat seama ca oamenii aia chiar cred ce spun. Parerea mea sincera si calduroasa este ca articolul respectiv poate fi citat cu brio la capitolul ''bad science''. Nu ma leg de site-ul unde a fost publicat ( faptul ca ma trimite de vreo 2 ori pe PubMed nu ii face mai credibili), ci modul absolut dezastruos la care au ajuns la concluziile din articol. Din fericire, unele din cele 20 si ceva de comentarii sunt mai mult decat sugestive...
    PS : nu ma judeca, Zamo daca am fost prea critic...nu stiu ce neurotransmitatori mi s-au declansat, cred ca de la prea multa fasole (bacterii, intestin, alea-alea) mi se traaaageee...BUM !

    @ La Zamo dar si la restul lumii:
    Offtopic, dar din toata inima : Paste Fericit si toate cele bune :)

    ReplyDelete
  7. In cazul romanilor, parca n-as da vina pe bacterii. Eu zic ca-i de la ochelarii de cal.
    Sarbatori Fericite, Zamo! Cozonacii-s calzi?:)

    ReplyDelete
  8. @Quebecoisfier: articolul nu a fost publicat pe site, revista Sci Am discuta un studiu facut de un grup de oameni de stiinta din Singapore si Suedia si publicat in Proceedings of the National Academy of Sciences. De ce-ar fi modul (..) dezastruos?

    @neuroanchiloza: or fi bacterii si pe ochelarii de cal, mai stii? :)

    Sarbatori fericite si voua!

    ReplyDelete
  9. Din cate stiu, singura legatura clinic acceptata intre bacteriile intestinale si comportament este flora intestinala->amoniac->encephalopatie hepatica in cazul pacientilor cu functie hepatica compromisa (cirotici de exemplu). Studiul asta are atatea bube ca le-as putea insira aici pana maine.
    In primul rand ideea vine de la niste studii epidemiologice care asociau infectiile perinatale (deci nu flora normala) cu autismul, se trece apoi prin partea practica cu soricei si se extrapoleaza rezultatele la oameni, brusc si dintr-o data, in fraza de final a articolului. Adica dupa parerea lor, nu exista nici o deosebire intre soareci si oameni nici la nivel de comportament, nici din punct de vedere biochimic sau fiziologic, perioada de dezvoltare si ritmul sunt aceleasi, neurotransmitatorii sunt tot aia si circuitele corticale similare.
    N-as spune totusi ca nu are nici o valoare ce au facut. Dar nici nu l-as considera mai mult decat este-un studiu experimental pe animale.

    ReplyDelete
  10. Uite ceva un pic mai digerabil despre microbei aici http://www.nytimes.com/2011/04/21/science/21gut.html

    ReplyDelete
  11. Sarut-mana, Neuro...nici eu nu as fi exprimat mai bine ! Deci Zamo, cam asta era idea, un fel de talmes-balmes de biologie cu neuroscience , alea-alea...zau , da' nu are rost sa ne batem capul cu asta, sunt alte chestii mai misto de facut in viata...:)
    @ Zamo : dezastruos pentru ca au tras concluzii pripite, da' zau, pe cuvant ca nu am chef sa ma imbarc in noaptea de Inviere intr-o discutie ca de ce cred eu ca dpdv stiintific ca artcolul respectiv se bazeaza pe niste supozitii false (in parte).

    ReplyDelete
  12. @Quebecoisfier: nu am chef sa ma imbarc in noaptea de Inviere intr-o discutie ca.. - atunci asteptam sa te trezesti :D

    @na: super-interesant articolul, merci!

    eu zic c-avem destula munitie pentru o discutie mai seriojna, da' tre' intai sa citesc mai adanc.. nu sustin ca studiul citat de mine este neaparat adevarat, dar poate servi ca punct de plecare.

    argumentele pe care le aduci contra nu-mi par valabile. mai precis, bucati uriase de stiinta se bazeaza pe astfel de similitudini, soarecii, maimutele, pasarile si fruit flies fiind printre cele mai "uzate" animale. poate extrapolarea e pripita si "more studies are needed", dar asta nu-nseamna neaparat ca e falsa concluzia. iar diferentele de ritm etc pot fi si de obicei sunt luate in calcul cand extrapolezi.

    ReplyDelete
  13. OK, vrei sa discutam ? Hai sa discutam. Ce intrebare te framanta ? O sa incerc sa lamuresc ce anume nu ti se pare clar...:)

    PS :
    1. ''soarecii, maimutele, pasarile si fruit flies fiind printre cele mai "uzate" animale''.
    . ...Ca si sobolanii, cainii, minipigs, Guinea Pigs, hamsterii si vreo alte 400 de specii de plante, animale, nevertebrate si alea alea...fiecare fiind in sine un model biologic, in functie de ce anume ai nevoie sa cercetezi. Btw, fruit flies nu e din cele mai uzate. E intr-o nisa. Cele mai uzate(dupa numar, cel putin in Canada) sunt, in ordinea asta : pestii, soarecii, sobolanii, pasarile, amfibienii, animalele de ferma, etc..maimutele sunt care coada (of course, vorbim numai de NHP) iar ''Fruit flies'', nu sunt luate in calcul caci nu sunt specii reglementate, deci nu se raporteaza.
    2. Cat despre''more studies needed', asta este jargon pentru a zice ca nu esti sigur de rezultate...intreaba pe oricine a facut macar un singur peer-review in viata lui...:)Te-ai uitat de curiozitate in articol ( recunosc ca l-am citit numai pe primul, ala cu soarecii SPF si GF, dupa care mi-am pierdut interesul), sa vezi ce n= au folosit si cate grupe...? ca sa traga o asemenea concluzie ?

    ReplyDelete
  14. Unde am spus eu ca studiile pe animale nu sunt utile? Inainte de a intra in clinical trials de exemplu, medicamentele sunt testate pe animale. In fazele clinical trial-urilor (care dureaza ani de zile) rezultatele testelor preliminare pe animale pot fi sau nu confirmate. Falsul (prin omisiune) in articolul asta pleaca din titlul "Normal gut microbiota modulates brain development and behavior" .2 cuvinte lipsesc aici-"IN MICE". O singura data este mentionat si omul, hodoronc tronc in ultima fraza. In general, in research fiecare afirmatie trebuie demonstrata si sustinuta cu argumente. Si autorii chiar nu dau aici nici o justificare nicaieri extrapolarii lor intempestive.
    Acuma, Zamo, ar fi interesant de stiut, cum evaluezi tu un research? Care sunt unitatile tale de masura? Daca vrei sa ne spui :)

    ReplyDelete
  15. @Quebecoisfier: Obiectiile pe care le aduci par a fi la ultima mea replica, nu la articol. Ma "framanta" ca pari sa spui ca nu-ti place articolul pe motiv ca ataca vreun core belief si nu pentru ca stiinta-i proasta. Cat despre:
    1. - ?
    2. - "more studies are needed" apare in majoritatea studiilor nu pentru ca "nu esti sigur de rezultate", ci pentru ca deseori un studiu este o pista de lansare pentru altul si researchers need grants. Chestia asta apare si-n articolul la care face trimitere na: Dr. Bork notes that more testing is necessary.

    @na: Nu ai spus ca studiile pe animale nu sunt utile, nici nu am afirmat ca ai spus asta. Studiul se bazeaza pe altele si astfel de extrapolari sunt probabil explicate mai judicios in alte studii la care de altfel si fac trimitere. Extrapolarea in sine nu-mi pare problematica si-am vazut-o in multe alte studii. Din cate inteleg, studiul elucideaza mecanismul prin care flora microbiana intestinala afecteaza dezvoltarea creierului si nu se concentreaza prea mult pe "extrapolare" fiindca asta-i deja chestie veche.

    Studiul mi se pare interesant fiindca, asa cum am mai spus inca din 2007, nu sunt un adept al determinismului genetic si cred ca in general mediul inconjurator si educatia (i.e., "nurture") ne afecteaza intr-o masura mai mare decat suntem dispusi sa acceptam. Ca urmare, nu gasesc nimic revolutionar in acest studiu. Sunt interesat in obiectiile celor care se simt lezati de el.

    Nu sunt "peer reviewer", deci nu stau (decat rareori) sa disec un studiu in mod sistematic. Taman d-aia obiectiile cuiva care nu crede intr-un studiu imi sunt mult mai folositoare decat criticile pe care i le-as putea aduce eu in cazul in care-l consider valabil. Asa ca te rog atat pe tine cat si pe Qf sa nu ezitati sa-l criticati :)

    ReplyDelete
  16. Zamo, "more studies are needed", asa cum zicea si Quebecoisfier, e un fel de "I'll cover my ass just in case". Sau atunci cand apare la finalul unui articol, e doar o modalitate de a-ti lua la revedere de la cititori, cum ar veni, in traducere urbana "Adio si un praz verde" ;).

    ReplyDelete
  17. Foarte adevarat ce spui, atata doar ca formula cu pricina nu CYA. Incearca sa-ti imaginezi o situatie in care un stock phrase / cliche a schimbat ceva. Vreodata.
    (apoi incearca sa-mi spui ceva despre studiu :D )

    ReplyDelete
  18. Sa inteleg ca ce am spus pana acum e egal cu 0?

    ReplyDelete
  19. Nici vorba. Studiul asta are atatea bube ca le-as putea insira aici pana maine este o propozitie care ma umple de sperante :)

    ReplyDelete
  20. Vezi ca ti-am scris pe privat.

    ReplyDelete
  21. :(
    Ideea era sa discutam, nu sa ne ascundem "dupe desht" :)

    ReplyDelete
  22. Pai eu ti-am scris pe privat caci ma gandeam ca te conving , si nu mai este nevoie sa iesim in public sa ne spalam nedumeririle. Vrei sa iesim in public ? Go ahead. spune-mi deschis de ce nu te-am convins. Si ca sa nu zica lumea ca am ceva de ascuns, o sa public eu insumi comentariul meu... :)

    ReplyDelete
  23. Na' . uite asta era comentariul meu...am eliminat fraza unde ma dadeam mare cat scoala am si ce experienta am in domeniu ...:)

    Dragul miéu,
    ’’Obiectiile pe care le aduci par a fi la ultima mea replica, nu la articol. Ma "framanta" ca pari sa spui ca nu-ti place articolul pe motiv ca ataca vreun core belief si nu pentru ca stiinta-i proasta.’’

    Asa si era (apropo de replica), caci nu voiam sa ma imbarc intr-o discutie stiintifica cu tine. Pentru ca este foarte greu sa explici cuiva care nu are o baza de cunostiinte apropiata in domeniu de ce anume un articol foarte foarte tehnic nu e tocmai corect stiintific. Mie, de exemplu, daca aud o bucata muzicala mi se pare poate totul OK, un absolvent de conservator o sa stie exact insa ca in loc de FA ala a cantat SOL si se futoù ( cum bine a zis Andreea Esca) toata armonia. Cat despre atackul la core belief…eu am impresia ca este mai mult invers…cum ca tu ai un core belief care este in acord cu ceea ce se incearca a exprima in articol si ca atacandu-l atat eu cat si stimata NA , ai sarit pe noi…


    O sa ma leg numai de primul articol, pe premisa ca daca ala unu si incepatoru’ nu e ok, nu are rost sa ne uitam la restul…sau vrei sa contestam si asta ?

    Deci incepusem sa-ti spun :
    ’1.’Te-ai uitat de curiozitate in articol (…., ala cu soarecii SPF si GF, …), sa vezi ce ’’n=’’ au folosit si cate grupe...? ca sa traga o asemenea concluzie ? ’’
    Deci oamenii astia incerca sa traga o concluzie majora, cum ca ceea ce mancam si ceea ce avm in intestine dpdv al populatiei bacteriene ne afecteaza intelectul si modul de interactionare cu lumea.
    Cu 2 grupe de soareci ? Una de 5 si una de 6. ? Un principiu simplu de design al oricarui studiu medical spune ca grupele trebuie sa fie omogene. Statistic vorbind, rezultatele devin atacabile cand grupele nu sunt omogene. Daca au fost n=6 x 2 , trebuia sa spuna ce s-a intamplat cu animalul lipsa. Daca nu au fost, e bad desing.
    2. Defineste SPF si GF. Din experienta mea cu cei de la Karolinska, pot sa-ti spun ca SPF-ul lor lasa muuult de dorit. Ei lucreaza dupa normele europene care nu sunt standardizate inca. Califica animalele ca fiind SPF dupa lipsa de reactivitate serologica la vreo 14 virusuri si tot atatea bacterii, + niste paraziti. La noi in North-America standardele sunt altele. Ar fi putut sa ataseze un health report al animalelor sale sau vrea sa-l credem pe cuvant ca erau true SPF si not fake SPF asa cum se mai intampla prin unele studii ?
    3. Desi in partea de behaviour spun ca au facut statisticile pe n=7-14, in partea de gene analysis au facut pe n=5 si n=6. De ce? Asta este o deficienta majora a studiului, caci vrea sa extrapoleze niste rezultate din behaviour in gene expression.
    4. Dupa care se intoarce din nou in gene expresion si zice ca numai din cauza ca animalele lui au fost GF (again, fara sa defineasca statusul !) s-a intamplat sa aiba modificari in 4 ‘’ canonical paththways’’ ( sa ma trazneacsa daca stiu sa traduc asta in RO !).
    5. In concluzii face conexiunea intre 2 studii care nu au legatura deloc unul cu altul, incercand sa arate ca studiul lui mariaza intr-un mod fericit faptul ca cineva a descoperit ca gut microbiota influenteaza ACTH-ul (ma lasi ?...care-i legatura cu brain development ? studiile alea facute in anii ’80 si pe care nu le-a mai continuat nimeni ?) si ca altcineva a zis ca GF mice sunt mai activi decai aia incarcati de microbi. Asa, si ?
    6. In tabelul din concluzii m-o facut muci , acum au trei grupe de cate 4 , 5 si respectiv 6 animale. Deci eu unul nu mai inteleg cine cu cine a votat pana la urma.
    Experimental procedures : de fapt aici (incearca) sa explice ce a facut. Deci TOT ce scrie acolo e atacabil si sincer nu mai am nici timp nici vointa sa-ti explic de ce nu sunt statistic valabile rezultatele.

    Scuze pentru comentariul foarte lung, iti scriu pe privat pentru ca nu as dori sa-l publici,…am incercat sa argumentez cat mai empiric cu putinta de ce nu cred eu in ei.

    Merci, QF

    ReplyDelete
  24. No fain, merci. Iti scrisesem un raspuns mai lung, am plecat nitel, a intrat screensaverul si-acum a disparut. Asa ca inc-o data mai baieti, numai prima parte:

    am eliminat fraza unde ma dadeam mare poate, dar ai lasat este foarte greu sa explici cuiva care nu are o baza de cunostiinte apropiata in domeniu - asta pare sa fie ori insulta camuflata (ad hominem), ori semn de nesiguranta.
    atacandu-l atat eu cat si stimata NA , ai sarit pe noi - incerci sa te aliezi, deci probabil e nesiguranta :D
    eu am impresia ca este mai mult invers…cum ca tu ai un core belief - tu nu crezi ca articolul e serios inainte sa-l fi citit, dar.. Intr-adevar, am un "core beef beyond belief". Nu cumva cu totii le avem dar unora le este dificil sa le recunoasca?

    O astept si pe stimata NA, poate ne spune si ea ce crede.

    Oare n-ar trebui gasit cineva de calibrul tau intelectual cu care sa discuti? Ca eu - cine stie? - s-ar putea sa nu pot ajunge la fileu :)

    ReplyDelete
  25. Buf,...ce sa-ti spun,..incepi sa ma iei peste picior si nu cred ca o sa ajungi tare departe. Inca stau sa ma intreb daca ce voiai tu erau lamuriri, trafic pe blog, sau sa incerci de fapt sa ma convingi pe mine ca sunt un prost.

    eu ma apucasem sa iti scriu si eu mai multe, dar o sa iau o pauza...

    PS : ''tu nu crezi ca articolul e serios inainte sa-l fi citit,''...adica tu crezi ca eu sunt un bou care si-a dat cu parerea inainte sa citeasca articolul, nu ?


    ''Oare n-ar trebui gasit cineva de calibrul tau intelectual cu care sa discuti? ''...pai asta o sa si fac de acum incolo, cand o sa mai mai fac greseala sa discut chestii de stiinta pe bloguri care nu sunt de stiinta.

    ReplyDelete
  26. ce voiai tu erau lamuriri, trafic pe blog - trafic pe blog, clar! mai am putin si-l iau pe ZBiM conform urmatorului business plan:
    1. atras Qf in pseudo-dezbatere
    2. luat peste picior Qf
    3. crescut trafic ca Fat-Frumos
    4. ...?
    5. PROFIT!
    :)

    ''tu nu crezi ca articolul e serios inainte sa-l fi citit,''...adica tu crezi ca eu sunt un bou care si-a dat cu parerea inainte sa citeasca articolul, nu ? - nu, dar am interpretat acest comentariu al tau - Nu ma leg de site-ul unde a fost publicat ( faptul ca ma trimite de vreo 2 ori pe PubMed nu ii face mai credibili), ci modul absolut dezastruos la care au ajuns la concluziile din articol. Din fericire, unele din cele 20 si ceva de comentarii sunt mai mult decat sugestive... ca sugerand ca tu nu ai citit studiul propriu-zis (din PNAS) ci numai articolul din SciAm care-l descrie. Intre timp, cred ca ai citit si studiul (daca nu, am pus link sus, sub forma de PDF).

    asta o sa si fac de acum incolo - conform acestei idei, si eu ar trebui sa dezbat exclusiv cu professional debaters, cum pari a sugera in finalul dezbaterii noastre :)

    eu iti multumesc ca mi-ai scris o analiza amanuntita. nu voi continua sa discut continutul criticii tale, dar cred ca daca nu incepeai cu un apel la autoritate nu ai fi avut o problema cu raspunsul meu. asta-i problema cu apelul la autoritate - orice subsequent critic devine in ochii celui cu "personalizarea" atac personal...

    de altfel, eu am criticat numai apelul tau la autoritate, nu te-am criticat pe tine personal si nici macar substanta spuselor tale.

    ReplyDelete
  27. Bun, acu' ne impacaram...Da' jur pe rosu ca am citit articolu' inainte de a-mi da cu parerea...decat ca ce voiam sa spun era ca daca nu esti specialist si nu stii cu siguranta daca aia zic balarii sau nu, e destul sa vezi ce spun unii dintre comentatori ca sa-ti dai seama de ce anume e inside. Asta apropo de articolukl cu pricina, bata-l vina ca o sa sughitza de cat l-am tot vorbit.
    Iar apropo de apelul la autoritate, ei vezi, asta chiar ca ar merita o dezbatere in toata regula...daaaaaaaarrr nu ma bag, ca stiu ca esti mester si ma faci din vorbe :)...
    Iar tema dezbaterii ar fi : cata crezare trebuie sa dam celor care se (auto)proclama autoritate in materie ? Asta apropo de :
    http://science.discovery.com/science-mistakes/science-mistakes.html , sau despre cum au fost unii arsi pe rug ca au indraznit sa contrazica ''core beliefs''.

    ReplyDelete
  28. daca nu esti specialist si nu stii cu siguranta daca aia zic balarii sau nu, e destul sa - pai asta-i problema, ca-i irelevant daca esti specialist sau nu, in special intr-o discutie online.
    1. tu poate nu esti specialist, numa' spui asta, sau tu te consideri dar altii nu, sau poate interlocutorul este "mai specialist" decat tine
    2. exista specialisti de alte pareri, ca altfel n-ar fi fost publicat studiul intr-un peer-reviewed journal; asta inseamna ca nu exista un punct de vedere fix asociat cu calitatea de specialist

    uite alt studiu controversial cu soareci si anxiety: does exercise boost mood. studiul contrazice studii precedente, gasind ca soarecii care au alergat pe treadmill sunt mai speriati..

    ReplyDelete
  29. Pentru a continua sa pierd din timpul meu liber (btw, la fel de pretios ca si al tau) ca sa disec articolul asta, ar trebui 1. sa fie ceva de capul research-ului respectiv sau 2. sa ma intereseze foarte mult subiectul. Cum nici una dintre conditii nu e indeplinita, as mai adauga numai ca vantul depreciativ care bate din directia ta nu e exact de natura a-mi spori motivatia. Am impresia ca rejectezi din start tot ce spun fara macar sa citesti. Altfel cum sa interpretez faptul ca, dupa ce iti explic traseul animale de experienta-om, tu continui sa o tii pe a ta ca extrapolarea e ok la orice ora?
    De pe orice alt blog as fi eliberat terenul rapid si fara multa vorba. M-am gandit apoi sa-ti spun totusi, poate ajuta la ceva.

    ReplyDelete
  30. Multam fain. Voi lua carbune medicinal ca sa curm vantul depreciativ :P

    ReplyDelete
  31. Sa inteleg ca ce am spus pana acum e egal cu 0?

    ReplyDelete

Thank you for commenting, but comments entered in this version may not appear.
Felicitări pentru decizia de a comenta! Orice comentariu este bine-venit :).
Din moment ce vezi acest mesaj, accesezi pagina printr-o metoda alternativa si este posibil sa comentezi neobservat(a). Metoda preferabila este prin pagina normala, care contine Disqus; odata inregistrat, acesta iti permite sa comentezi prin reply la email.
Dacă ai intrebări, există răspunsuri - FAQ.
Baftă!