- în proiectul initial, era stabilit ca rectorii sa fie desemnati prin concurs, în noul proiect institutiile de învatamânt superior primesc libertatea de a opta între doua modele distincte: alegerea rectorilor prin scrutin universal sau dupa modelul corporatist
- directorilor de scoli initial li se interzicea sa fie membri de partid, în noul proiect nu li se va permite sa detina functii de presedinte sau vicepresedinte în filialele formatiunilor politice
..dar a si inasprit prevederea antinepotism: rudele pâna la gradul III nu vor mai putea sa detina functii de conducere în cadrul aceleiasi universitati, proiectul initial vizând restrictii doar la nivel de facultate.
Dincolo de opiniile mele, exista o gramada de reactii la legea invatamantului, mai mult sau mai putin pertinente: MontanTV gaseste ca ridica probleme, GorjTV se revolta, banulbotosanean gaseste contradictii, ArtpressTV il citeaza pe PSDistul Tututianu, PNLista Maria Cristea si anunta promulgarea, TVR gasesti schimbari fundamentale, alphapitesti vede un conflict in coalitie si contestatii, studentii ieseni protesteaza ca si cei craioveni, ColumnaTV vede controverse dar si lideri multumiti, Basescu vorbeste in Ludus (2) cat si in Covasna, un cinic o considera o mizerie samd.
Nu sunt un mare fan al profesorilor universitari care obtin premii in ciuda plagiatului dovedit. Dincolo de lupta cu universitarii (ceea ce guvernul numeste “depolitizarea managementului scolii” – lupta care s-a tradus in reguli substantial diluate, legea (PDF, se deschide jos) contine cateva prevederi mai mult sau mai putin salutare:
- admiterea la liceu sa va face 70% dupa “portofoliul educational” (i.e., comportament, absente, atitudine, dorinta de invatare, implicare la ore) si rezultatele la evaluarea nationala si 30% examenul care se da la nivelul fiecarui liceu – teama mi-e ca vom gradua o generatie de fakers, care vor fi foarte pregatiti in a se preface ca le pasa
- evaluarea elevilor sa se faca din doi în doi ani, iar profesorii vor fi obligati sa faca un masterat didactic urmat de stagiu de practica – cam ce spuneam in motivarea profilor, dar ar trebui ca testele sa fie standardizate la nivel national
- clasa pregatitoare va trece la învatamântul primar, iar parintii vor fi nevoiti sa plateasca amenzi daca elevii chiulesc sau distrug patrimoniul; modul de finantare a scolilor, finantarea per elev a tuturor costurilor salariale, utilitati, apa, caldura, manuale si tot ceea ce tine de standardele minime de autorizare a scolii, adica materiale didactice samd – asta n-ar trebui sa fie ceva nou, iar largirea invatamantului primar este o idee buna
- imparte in: educatia timpurie (0-6 ani), formata din nivelul anteprescolar (0-3 ani) si învatamântul prescolar (3-6 ani), care cuprinde grupa mica, grupa mijlocie si grupa mare; învatamântul primar, care cuprinde clasa pregatitoare si clasele I-IV; învatamântul secundar, care cuprinde învatamântul secundar inferior sau gimnazial, ce include clasele V-IX, si învatamântul secundar superior sau liceal, cu clasele de liceu X-XII/XIII, cu urmatoarele filiere: teoretica, vocationala si tehnologica, învatamântul profesional, cu o durata între sase luni si doi ani, învatamântul tertiar non-universitar, care cuprinde învatamântul postliceal (este bine ca scoala primara creste cu un an, dar imi pare o idee proasta trecerea clasei a IX-a de la liceal la gimnazial – va crea probleme)
- La solicitarea scrisa a elevului major, respectiv a parintilor sau a tutorelui, pentru elevul minor, scolarul poate sa nu frecventeze orele de religie - ar trebui invers, sa mearga la ele NUMAI cu solicitare scrisa
- în cadrul învatamântului preuniversitar cu predare în limbile minoritatilor, toate disciplinele se studiaza în limba materna, cu exceptia disciplinei Limba si literatura româna - normal
- bacalaureatul sa va da din probe “transdisciplinare” – e.g, la “stiinte” un examen va fi compus din aspecte legate de chimie, fizica, biologie sau stiintele naturii. – o fi bine, o fi rau, ce e scris si pentru noi..
- la cursul primar nu pot fi mai mult de 20 de ore pe saptamana, la cursul gimnazial maxim 25 si la liceu maxim 30 de ore pe saptamana, cu tot cu orele .. de dupa ore (After-school-ul) – probabil cea mai mare greseala; scolile cele mai de succes sunt cele care fac din invatat o activitate constanta
Aceasta idee din punctul 8, cum ca bietii copii nu tre’ sa fie “chinuiti” prea mult la scoala si ca trebuie sa petreaca acolo cat mai putin timp este fundamental imbecila. Gladwell descrie cateva cercetari din ultimele cateva decade care par sa incline balanta nature v nurture in favoarea celei din urma; mai precis, mediul si educatia sunt mai importante pentru succes si devenire decat IQ-ul si zestrea genetica. In Outliers: The Story of Success, este prezentat neurologul Dr Daniel Levitin (PDF) si “regula celor 10000 de ore” (CMAJ), conform careia toti cei care ajung sa aiba succes intr-un anumit camp de activitate, de la Beatles la Bill Gates (vezi 1, 2), datoreaza mult mai mult practicii si exercitiului decat “talentului”. Cu cat fortezi creierul sa rezolve anumite probleme – computere, muzica sau orice complex – mai mult timp, cu atat cresc sansele sa se formeze trainic acele sinapse neuronale care sa permita executarea acelei directive in mod optim, cat mai aproape de perfectiune.
Am cedat presiunilor externe si-am spart acest articol in mai multe parti. In urmatoarea ne uitam la timpul petrecut in scoala si de ce e important sa fie mai mult, nu mai putin iar intr-a III-a vorbim despre platitul elevilor.
Sources / More info: realitatea-legea-ed, mateinfo, wiki-nature-nurture, stirea-inv