Ultimul articol krossfire mi-a trezit amintiri din copilarie, si una mai recenta, cu concerte si declansatori-initiatori-vanzatori. Si din concerte-n dansatori, ajung la trendsetter-i, seth godwin, kenn si malcolm gladwell. 

In articolul sau, krossfire se refera la lipsa de adaptare la atmosfera concertului a catorva arhe-tipe mai tinere:

(…) doua intarziate de maxim 13-14 ani, inca nelovite puternic de pubertate si imbracate in niste pantaloni verde-igrasie au inceput sa topaie la fiecare nenorocita de piesa, dansand ceva intre lambada si gaina alcoolizata. Aici ar fi de mentionat ca in restul salii lumea cam statea pe scaune. Ajutati-ma sa inteleg, ce au vrut sa demonstreze iesind penibil in evidenta la un concert pop-rock : ca unii se nasc idioti ?  Scena s-a repetat cu doi papagali cam de varsta mea care au urlat de la jumatatea salii ”ce faci ba Viorele !?!” iar apoi au inceput sa mimeze in aer tobele (air drum) cum n-am mai vazut in viata mea la un concert Antract. Oamenii pareau ca simt la sange balada de patru minute de pe scena.

Mie descrierea lui mi-a starnit un alt soi de amintiri (sublinierile imi apartin). In primul rand, cam la toate concertele la care am fost eu s-a dansat, s-a urlat si chiar daca n-am fost intotdeauna in mosh pit, m-am zbantuit si eu cat am putut. Dar n-am fost niciodata singur si de altfel, imi este imposibil sa-mi imaginez un concert la care toti oamenii stau pe scaune.

Imi amintesc cand eram mic, la mare (cat de mic nu mai tin minte, dar in mod sigur graduasem de la puta goala pe plaja de la 2 Mai la slip si figuri in Costinesti) si i-am vazut pe Holograf la un concert. Dan Bittman era mai agitat decat de obicei si ne tine un speech scurt in care ne zice cat de mult se bucura ei ca s-au intors acasa dintr-un turneu in Coreea. Coreenii - “alt temperament” – stateau jos si aplaudau cuminti si lemnosi. Holografilor le era dor de o audienta cu care sa se conecteze, o audienta care sa vibreze la muzica lor. A sta jos ca la un concert Brahms (sau chiar Prokofiev) nu era reactia pe care si-o doreau, asta era clar, iar “intra in ritm”, sloganul din spatele lor din poza alaturata, este de fapt sloganul oricarui band.. De-atunci am incercat sa ofer acest gen de participare in fiecare concert ca un cadou pentru band-urile care-mi plac – si din fericire, cei cu care m-am dus au gandit intotdeauna la fel.

Guy #3, Epidemiile si Legea Celor Putini

Si noi nu suntem singurii; uita-te cu atentie la primul clip din lista de clipuri.

..unstoppable, vorba cantecului

Kenn zice ca The Third Man In on a hockey fight gets a game misconduct penalty. But in most things in life, The Third Guy makes things happen. Seth zice mai multe:

My favorite part happens just before the first minute mark. That's when guy #3 joins the group. Before him, it was just a crazy dancing guy and then maybe one other crazy guy. But it's guy #3 who made it a movement.

Initiators are rare indeed, but it's scary to be the leader. Guy #3 is rare too, but it's a lot less scary and just as important. Guy #49 is irrelevant. No bravery points for being part of the mob.

We need more guy #3s.

Desigur, nimeni nu ataca guy #3, dar fara gainile rasuflate sau cei doi indivizi care danseaza ghei la inceput, individul #3, cel care transforma o prostioara intr-un eveniment, cel care face tranzitia de la weird fringe la cool mainstream, nu ar putea exista.

Despre aceasta tranzitie vorbeste (mai degraba, scrie) Gladwell in The Tipping Point. In cele 3 reguli ale unei epidemii, Gladwell identifica inca din prima 3 tipuri de oameni care sunt esentiali in raspandire. Conform principiului 80/20, i.e., 80% din munca va fi facuta de 20% din participanti iar acestia sunt: connectors, mavens si salesmen. Ghici care-ar fi gainile rasuflate si care este guy #3?

Mai degraba, articolul lui krossfire evidentiaza un fenomen ingrijorator: exista initiatori in Ro, dar majoritatea prefera sa fie spectatori decat participanti, iar guy #3 nu prea exista. Iar initiatorii don’t like to play by the rules si nu sunt punctuali – dar e asta o surpriza?

Gladwell si cartile sale

Gladwell se trage dintr-o mama jamaicana mulatra care se trage dintr-o lunga linie de mulatri. Ca toti copiii rezultati din sex intre proprietar si sclavi sub oranduirea britanica, acestia fusesera eliberati – britanicii se simteau in inferioritate numerica si vroiau sa-si faca prieteni. El atribuie succesul sau si al mamei sale in Canada in buna parte acestei traditii. Nu cred ca latifundiarii romani faceau asta cu tiganii, din pacate: cel mai probabil ii ucideau pe acesti copii (vezi conjectura l3st).

Cele 3 carti bine-cunoscute scrise de el pana acum iau teorii mai putin cunoscute din lumea academica si le prezinta intr-un mod fascinant si pe intelesul tuturor – toti cei care le citesc devin instantaneu adepti si incep sa le disemineze. Tipping Point este o incercare de a explica transformarea NYC in anii ‘90 din orasul cu cea mai mare rata a criminalitatii intr-unul din orasele mari cele mai “cuminti”. Blink contine cateva teorii de psihologie, iar Outliers de sociologie. Iata de ce, in masura in care te intereseaza, poti gasi in Outliers multe raspunsuri referitoare la ONG-uri si emanciparea romilor.

Teoria “celor putini” prezentata de Gladwell, bazata in mare parte pe studiul lui Milgram, Six Degrees of Separation, a fost contestata intr-un alt studiu la scara mai larga din 2003, in care Duncan Watts a descoperit ca abia 5% din mesaje au trecut prin connectors. O teorie similara este cea a celei de-a 100-a mamimute (the hundredth monkey theory). O alta teorie disputata prezentata in cartea sa este cea a “repararii ferestrei sparte”, care sustine ca scaderea masiva a ratei crimei din NYC din anii ‘90 s-a datorat mai multor actiuni de ordin cosmetic dar cu efect profund asupra psihologiei comunitatilor respective. Pana si aceasta teorie a fost demontata (sau refutata, cum zic englezii). In “Freakonomics”, Levitt & Dubner sustin ca scaderea crimei s-a datorat legalizarii avorturilor care a rezultat in mai putini copii nascuti in familii care nu puteau avea grija de ei, dar si aceasta ipoteza a fost apoi discreditata.

Gladwell prezinta captivant o multime de teorii interesante. iar Adrian Ciubotaru a prezentat pe blogul sau o buna parte din aceasta carte. Eu nu am nici timp, nici inclinatia sa fac asa ceva, dar recomand cartile sale celor care lucreaza in PR sau advertising-marketing (hint hint nudge nudge, krossy ). In Outliers, printre altele (cum ar fi ca iti ia 10 ani / 10000 h work sa devii bun la ceva, efectul Matei – succesul este amplificat de societate prin tot felul de inlesniri, etc), Gladwell discuta influenta culturii de provenienta in problem solving si in work ethic. Daca dai unor copii o problema americanii o vor abandona dupa un minut iar asiaticii vor continua mult timp si dupa ce le zici “gata! las-o balta!”. Sunt curios cum se compara elevii romani din timpul comunistilor cu cei de acum..

Oamenii nu stiu ce vor

Am adaugat in lista de sus o gramada de interviuri de-ale sale, inclusiv un speech TED, in care demonstreaza cu date si studii statistice ca oamenii nu stiu ce vor. Ceea ce zicea de altfel si Steve Jobs:

NB: desi Gladwell vorbeste in speech-ul TED despre consumer options, exista studii care arata ca prea multe optiuni sperie consumatorul si acesta sfarseste prin a nu cumpara; sigur, ii plac optiunile, dar nu ajung nicaieri cu prea multe si sfarsesc prin a nu cumpara, chit ca incearca fiecare optiune.

Surse: krossfire-viorele, kenn-3rd-guy, seth-godin-guy-#3, wiki-tipping-point, 6-degrees, 100th monkey, fixing-broken-windows, ciubotaru-gladwell, wired-jobs-quotes, economist-lexington-american-children-work-ethic, yt

Outliers: The Story of Success (Hardcover) (.CA, .UK, .FR, .DE, .JP, .cn)	The Tipping Point: How Little Things Can Make a Big Difference by Malcolm Gladwell (.CA, .UK, .FR, .DE, .JP, .cn)	Blink: The Power of Thinking Without Thinking by Malcolm Gladwell (.CA, .UK, .FR, .DE, .JP, .cn)	Influence: The Psychology Of Persuasion by Robert B Cialdini (.CA, .UK, .FR, .DE, .JP, .cn)
Tribes by Seth Godin (.CA, .UK, .FR, .DE, .JP, .cn)	Freakonomics (Revised Edition) by Steven D Levitt and Stephen J. Dubner (.CA, .UK, .FR, .DE, .JP, .cn)	On the Money: The Economy in Cartoons, 1925-2009 by The New Yorker and Malcolm Gladwell (.CA, .UK, .FR, .DE, .JP, .cn)	Concrete Reveries by Mark Kingwell (Paperback - Jun 2 2009) (.CA, .UK, .FR, .DE, .JP, .cn)