Incepusem, intr-un articol inspirat de fratele maghiar (ab ovo), sa discut influenta lui Iliescu asupra mea, a plecarii mele si a societatii romanesti. Un astfel de articol este echivalentul cutiei Pandorei, pe care continui aici s-o deschid.

Clipurile din articolul precedent despre Iliescu unde apare alaturi de Ceausescu si in alte ipostaza similar-indezirabile, par sa-l compromita definitiv si iremediabil. Asocierea cu si credinta sa nestramutata in puterea sovietica, limbajul cu sonoritati marxiste ar trebui sa provoace celor care-l asculta sau citesc greata. Si totusi, ideile lui Mihnea Georgescu (mg iliescu), intr-o varianta mai putin gretoasa, se regasesc intr-o parte foarte mare din electoratul roman.

Si Totusi..

..oare ar fi putut fi guvernata Romania altfel? Oare altul in locul sau ar fi facut o treaba mai buna? Poate ca o astfe de intrebare ar fi avut mai mult sens daca Emil Constantinescu nu ar fi dezamagit atat de adanc si atat de multa lume, dar dupa trecerea lui pe la Cotroceni, intrebarea nu isi are sensul. Si-apoi, hai sa presupunem ca ar fi fost posibil ca un lider mai coios si mai inteligent decat Basescu sa duca Romania inainte. Si nu numai ca acest lider exista, dar el ar fi luat puterea si ar fi miscat totul. Oare ar fi fost Europa gata sa ne primeasca? Raspunsul este clar, NU! Acordul de la Maastricht a fost respins de electoratul european in principal din cauza extinderii europene si a alienarii implicite a cetatenilor sai, care simt ca structurile politice europene nu ii reprezinta si puterea lor a fost diluata de saracimea din Est. Daca in loc sa fi batut pasul pe loc, Romania ar fi sprintat spre Occident, ar fi fost arestata si intemnitata la granita, la controlul pasapoartelor.

“deschiderea la dialog”

Spre deosebire de alti lideri potentiali, Iliescu a avut dintotdeauna aceasta dorinta de a dialoga si o credinta nestramutata ca poate convinge pe oricine de punctul sau de vedere cata vreme se poate discuta. Iata de ce continua si va continua sa apara la comemorarile din Decembrie, stiind foarte bine ca se expune unor pericole pe care SPP-ul cu greu le poate intampina. Tin minte cand i-a acordat mai multe sanse lui Dumitru Mazilu, un alt mosulica ce avea tendinta sa se suie pe tancuri, sa agite steagul si sa urle, teatral, “Moarte comunistilor!”. Mi-l amintesc si cand a venit in Canada si s-a dus taman in Montreal, parca dorind sa provoace intentionat (iliescu-n montreal). Intre imigrantii romani din Canada, cei din Montreal sunt cei mai nevrotici, fulminanti si predispusi la proteste si vociferari. Era clar ca vor iesi scantei cand a fost la inaugurarea bustului lui Eminescu intr-un parc, dar el s-a dus oricum credincios zeitei dialogului. Si-ntr-un fel, eu admir aceasta trasatura la el. Credinta sa nestramutata in democratia utopica de tip comunist il leaga intr-o masura mai mare de Gorbaciov, tot astfel cum pragmatismul si populismul lui Basescu il apropie pe acesta din urma de Yeltsin. Constantinescu ramane in aer, Putin fiindu-i complet antitetic. Imi este greu sa vad cum Romania ar fi putut fi guvernata mai bine, in conditiile in care o parte serioasa a electoratului refuza sa gandeasca si, mai nou, sa voteze. Imi pot imagina insa cum ar fi putut fi mult mai rau si teama mi-e ca s-ar putea sa ne trezim cu un Putin dupa Basescu.

scorilo

Bunicul meu, inainte de a fi matrasit pentru ca l-a criticat pe Ceausescu prin ‘74, a fost nomenklaturist cu rang de ministru. Cand eram mic si-l intrebam de politica, nu-mi raspundea niciodata, ma ignora sau, daca eram prea insistent, ma lua la kafteala. Avea o singura vorba cu care rezuma atitudinea sa fata de comunism, citita intr-o gazeta evreiasca, pe care mi-o spunea din cand in cand, ca un Oracol (eu fiind un guster precoce): au murit destui oameni pentru o idee; e timpul sa moara si idei pentru oameni. Cand aproape toata familia fusese cucerita de zambetul lui Iliescu, el, fostul comunist aproape ilegalist, a fost singurul care incerca sa deschida ochii tuturor: “Iliescu nu este o schimbare, tampitilor! Ganditi inainte de a vota!”.

amenda mosului

Iata deci de unde-mi vine ambivalenta pentru gestul tatalui indoliat. Este ingrozitor sa-ti pierzi copiii, dar cu ce te-ajuta s-arunci cu oua in Iliescu? Nu vreau sa-l scuz, nu vreau sa-i iau apararea, dar imi este foarte dificil sa-i atribui lui Iliescu intentii malefice. Cand a chemat minerii si le-a multumit, am impresia ca a vazut in asta singurul mod de a prezerva urma de stat functional in conditiile in care intreg Bucurestiul ii era ostil (mult mai ostil decat ii este acum) si cadea in anarhie, precum, mai recent, Parisul sau Grecia. Sunt de asemenea convins ca nu i-a facut placere sa aiba de a face cu minerii, dar in mintea sa n-a avut de ales. Si totusi, dincolo de aceasta ambivalenta, amendarea mosului cu ouale mi s-a parut rusinoasa. Dupa cum am mai spus (demaio2), amenda este o ingradire a dreptului de a protesta, si ar fi trebuit apelata in sistemul de justitie. Dar dat fiind ca justitia este o mare gluma, interventia d-lui Roncea mi se pare salutara si solutia ideala la aceasta problema (premiat, vroncea).

Te las cu un alt cantec de iarna care suna de mii de ori mai bine pe muzica (asculta-l, daca poti, inainte de a-l citi):

Aproape liniste

Liniste, liniste,
Aproape-n toata tara
Liniste, liniste,
Aproape-n toata tara
E liniste, liniste...

As vrea sa am un zîmbet linistitor,
Sa apar zîmbind la televizor,
Necazurile voastre sa dispara asa...
Daca s-ar putea
Atît de usor,
Sînt sigur ca m-ati vota,
Însa eu n-as candida,
Fiindca n-am un zîmbet linistitor,
N-am nici un fel de strategie pentru viitor
Si nici macar nu sînt sigur ca-i bine ce fac ...
Dar decît sa tac,
Prefer sa vorbesc:
Daca credeti ca gresesc,
Puneti-ma la punct, hei !

De fapt, atîtea lucruri nu stiu,
Si ma gîndesc daca sa pun sau nu un pariu:
E bine, oare,
Sa zîmbesti orice-ar fi ?...

Mi-ar place sa stau de vorba cu el, fara oua dar si fara minciuni. Cred chiar ca i-as vorbi cu “d-le Presedinte”, fiindca volens-nolens, asta a fost si nu schimbi istoria injurand omul. Din pacate, nu se va-ntampla.

Surse: premiat, vroncea, andries azi, iliescu-n montreal, mg iliescu, iliescu diversiune, demaio2, ab ovo