Adobe inca ma cheama, dar ‘geaba

Ma plangeam recent ca ma bombardeaza Adobe cu reclame, ca sa vin in tara sa lucrez pentru ei. S-ar zice ca nu numai in ce ma priveste pe mine strica ei orzul pe bonobo.

Iata si ultimele reclame ochite relativ recent. Prima zice:

Adica: Vrei inapoi in Romania? Eu: Nu. Hai la Adobe Romania! [manca-ti-as] Eu: Hai donnou, butt hai donsincsou!

Baietii nu se lasa, si incearca mai departe: O sa te simti acasa Fara diacritice? E oare posibil?! (chiar daca sistemul de sanatate si drumurile au probleme) Aici incerci sa fii jmeker-cute, si nu-ti iese. Nu-ti mai zic de ce, ca ti-am mai zis o data.

Eu am tot scris ce patesc cand trec prin tara, cu toate ca ma-mbrac dupa obiceiul locului, si-ncerc sa blend in uid da uolz.

1. Ca mi se fura molecularul,
2. ca trebuie sa ma lupt pentru fiecare maruntis,
3. ca toti vor bani / spaga pentru a nu face nimic
4. ca fara metrou nu ma pot misca in buc – iar cu, ma stropesc becalii cu subbratul,
5. ca numai consumatorii stiu ce-nseamna customer service, dar uita daca-s angajati vreodata in servicii, uita
6. ca majoritatea celor pe care-i intalnesc pe strada, ii aud la radio sau ii vad la TV au pareri rasiste, cu care ma zgarie pe timpane incepand, invariabil, cu “eu nu sunt rasist, dar…” (cabral-bai) – cum rar auzi prin alte parti
7. ca toata clasa politica imparte un singur neuron, pe care-l tine base sub cheie, sa nu emigreze.

‘geaba! Adobe o tin p-a lor, parca-s turci!

Si, zice-s-ar, cazul meu nu-i singular, ca neuronul politic. Romanii cu studii in strainatate se plang ca sunt umiliti in tara. Intr-un articol publicat in ROL (rol-diaspora, cal-diaspora) pe 16 iunie sub semnatura lui Petre Badica este descris cazul a doua tinere cu studii postuniversitare in strainatate sicanate incontinuu de profesori tip Bush, neiesiti din tara.

Doua tinere cu stagii de pregatire in strainatate si lucrari stiintifice publicate in reviste importante spun ca au fost umilite de universitati de prestigiu din Romania in momentul in care au incercat sa se reintegreze in sistemul de invatamant autohton. Dupa ce a obtinut doctoratul in inginerie chimica la 27 de ani, Mariana Neamtu nu a primit permisiunea sa se inscrie la concursurile de promovare organizate de Universitatea Tehnica din Iasi.

Desi tinerei i-a fost apreciata contributia stiintifica, i s-a imputat faptul ca aceasta s-a
evidentiat, "din pacate, numai in cadrul unor colective de cercetare din exterior". Cercetatoarea a primit aviz negativ din partea sefului ei de catedra deoarece "nu a contribuit la dezvoltarea bazei materiale a laboratoarelor didactice si nu se bucura de aprecieri favorabile din partea nici unui coleg".

Un caz similar este cel al Florinei Raicu, doctor in antropologie si in genetica medicala – acest din urma titlu, obtinut in Italia. Tanara spune ca profesorul Emilia Severin – sotia europarlamentarului Adrian Severin- i-ar fi cerut pur si simplu sa se transfere de la Universitatea de Medicina si Farmacie "Carol Davila" din Bucuresti din motive personale si care nu au legatura cu activitatea ei profesionala. Povestile celor doua tinere nu sunt singulare. Multi cercetatori evita sa se intoarca acasa dupa studii in Vest, preferand sa se integreze in sistemul universitar occidental, unde sunt bine platiti si respectati.

Incercarile multor tineri cerceta-tori de valoare de a se intoarce acasa sunt stopate imediat ce acestia fac primele demersuri in acest sens. Astazi, majoritatea tinerilor absolventi cauta sa obtina burse, stagii de pregatire in Occident si, in final, sa se integreze in sistemul de invatamant de afara, acolo unde sunt bine platite si respectate. Lucru explicabil, in conditiile in care, la concursurile pentru ocuparea unei pozitii universitare, in multe cazuri hotaratoare nu este pregatirea candidatilor, ci, mai ales, preferintele si interesele profesorilor cu state vechi din universitatile autohtone. Sau toanele acestora. In plus, birocratia este ucigatoare. Pentru echivalarea unor diplome obtinute peste granita, candidatul este nevoit sa piarda timp, nervi si – in final – chiar posibilitatea de a participa la respectivele concursuri.

In consecinta, un scandal recent, in care Elena Udrea o punea pe ABC “in banca ei” (udrea-birchall), cum ca in ciuda studiilor din State este profa la o faculta particulara ca si ea, poate fi vazut in cu totul alta lumina.

Sper ca macar tinerii laureati ai olimpiadelor din Siberia (rol-Tuymaada) sa se bucure de laurii victoriei pentru ca, cel putin, acolo exista salam cu soia. Sper de asemenea ca acestia nu au fost scoliti de Iosif Sever Georgescu sau cineva ca el.

Surse / More info: rol-diaspora, rol-Tuymaada, cal-diaspora, udrea-birchall, cabral-bai

zamo, cariera, job, servici, oferta de lucru, adobe, myadobe, adobe.ro, reclame, adsense, gmail, slujbe, slujba, drujba, angajam, lucru, gasit de lucru, it, programare, management, pozitie, angajeaza, angajaza (Tags)