Recent, Germania ne-a impins sa semnam tratatul cu Moldova, calmandu-i pe rusi:
In response to Russian demands to be taken seriously, Germany has suggested treating Moldova, Europe’s poorest country, as a test-case. The problem there dates from 1992, when Russian-backed separatists took control of Transdniestria. Unlike similar conflicts in the Caucasus, nobody is killed and both sides talk and trade. Yet Kremlin stubbornness and meddling has stymied peace plans. Russia says its troops protect local Slavs from domination not just by the Romanian-speaking majority, but also by Romania (to which Moldova once belonged). Cynics note that the muddled customs regime in the breakaway region is lucrative for outsiders and insiders alike.
German pressure has already produced results, confounding old hands who thought only America counted. A closed railway has reopened. Direct telephone links may be next. Dangling the carrot of entry into the Schengen passport-free travel zone, Germans persuaded Romania to approve a long-stalled border deal with Moldova. President Traian Basescu and other politicians in Bucharest sometimes treat their neighbour as a stray province, not a proper country. The move may now dispel an irredentist bogeyman often cited by separatists. Hawks still worry that Germany is scheming, perhaps to bring Russia into a joint security body with the European Union, but most people are just glad to see any progress.
Problema pe care majoritatea romanilor n-o pricep si o ignora este ca basarebenii nu-si doresc sa fie “alipiti”. Putinii care erau atasati de Romania si-au parasit demult tara, molipsindu-se de “emigrare”, aceasta boala genetica endemica ce vine poate de la cei adusi de romani sa populeze glia strabuna. Privind in istoria recenta a Moldovei si documentarul holocaustului romanesc, cand Romania a obtinut Basarabia dupa primul razboi mondial n-a gospodarit-o bine, locuitorii continuand sa saraceasca, poate chiar mai rau decat sub rusi. Asta n-a facut decat sa creeze o neincredere in romani care s-a adancit in urma pogroamelor si jafurilor armateir romane din cel de-al doilea razboi mondial. Romania n-a fost, din pacate, niciodata populara acolo, spre deosebire de Veveretul Voronin.
Desi m-am bucurat de recentele revolte twitter din republica, ele nu au fost totusi reprezentative pentru majoritatea populatiei care a ramas fidela securo-ciocanistilor la lung timp dupa ce astia au fost dezavuati chiar si de catre patra-muma. Sansele sunt in continuare mari ca Basarabia sa ajunga stat “rrrom”, chit ca Traian Igas, ministrul de interne, rezolva problema trimitand romii la plimbare:
Problematica roma ne preocupa. (...) Problema romilor cred ca este una europeana. Romania este o tara membra in comunitatea europeana, care si-a propus sa faca pasi spre aderarea la Schengen. (..) Dar, in egala masura, acelasi lucru ar trebui sa preocupe si tarile in care acesti oameni ajung. Cred ca si tarile respective trebuie sa incerce sa-i integreze in comunitatile lor daca ei vor dobandi un statut legal care sa le permita sa locuiasca acolo.
Romania nu va deveni un stat matur pana cand nu va invata sa-si respecte tiganii. Cata vreme ii aruncam spre vest ca pe niste “intangibili” din India, pe post de mingi de ping-pong, vom continua sa ne inecam la mal, ca ei.
Si-apai dac-am deconstruit mitul alipirii, hai sa deconstruim si WWI, c-atunci am pus mana pe Basarabia, prin micsunele.
Germania, Austria si Italia sunt în picioare împreuna în mijlocul unui pub atunci când Serbia da peste Austria si-i varsa halba. Austria cere Serbiei sa-i cumpere un costum nou-nout, deoarece i-a patat pantalonii. Germania ia partea Austriei si-i tine isonul. Marea Britanie recomanda ca toata lumea sa se chillaxeze.
Serbia subliniaza ca nu-si poate permite un costum întreg, dar se ofera sa plateasca pentru curatarea pantalonilor Austriei. Rusia si Serbia casca ochii la Austria. Austria intreaba Serbia, la ce ma-sa ranjeste ca vaca. Rusia sugereaza Austriei sa-i lase-n pace fratele mai mic. Austria întreaba a cui armata o va ajuta pe Rusia s-o convinga în acest sens. Germania ii spune Marii Britanii ca Franta i-a aruncat ochiade, si-i ca asta-i prea aiurea iar Marea Britanie nu ar trebui sa intervina. Marea Britanie raspunde ca Franta se poate uita la cine vrea, ca Marea Britanie se uita si ea la Germania si ce ple are Germania de gând sa faca in legatura cu asta?
Germania ii spune Rusiei sa nu se mai uite la Austria cu zambetul sau tâmp, ori Germania va face Rusia incapabila de o astfel de actiune. Marea Britanie si Franta întreba Germania dac-o priveste pe Belgia. Turcia si Germania merg într-un colt si susotesc.
Când vin înapoi, Turcia evita in mod expres sa se uite la ceilalti. Germania sufleca mânecile, se uita la Franta si-i arde un pumn Belgiei. Franta si Marea Britanie pocnesc Germania. Austria i-o arde Rusiei. Germania cara pumni Marii Britanii si Frantei cu o mana si Rusiei cu cealalta. Rusia incearca un pumn spre Germania, dar rateaza si aproape cade. Japonia tipa din capatul camerei ca este de partea Marii Britanii dar ramâne acolo. Italia surprinde pe toata lumea lovind Austria.
Australia ii da un pumn Turciei si ia unul inapoi. Nu exista resentimente pentru ca Marea Britanie a-mpins-o pe Australia sa faca asta. Franta este aruncata printr-o fereastra, dar revine si continua lupta. Rusia este si ea aruncata printr-una, isi pierde cunostinta, sufera leziuni ale creierului si se trezeste cu o schimbare totala de personalitate. Italia ii tranteste un pumn Austriei si rateaza, dar Austria cade la pamant oricum.
Italia ridica pumnii în aer si alearga în jurul camerei cantand. America asteapta pâna Germania este pe cale sa cada lata din pricina caftelii sustinute de la Marea Britanie si Franta, apoi vine si-o sparge cu un taburet iar apoi se preface ca a câstigat lupta singura. Deja toate scaunele sunt rupte si oglinda mare de deasupra barului este cioburi. Marea Britanie, Franta si America cad de acord ca Germania a dat primul pumn, astfel încât totul este din vina Germaniei. În timp ce Germania este înca inconstienta, ii golesc buzunarele, ii fura portofelul si dau de baut tuturor prietenilor.
A prospera nu-i treaba usoara, dar avem un exemplu excelent in polonezi, care si decapitati in accidentul aviatic continua sa creasca fara ezitare. Bursa poloneza este aproape cat cea vieneza, ungara, pragheza si slovena la un loc si multe companii romanesti merg direct acolo.
 |  |
Chiar daca se agita mai tare diplomatic, nemtii nu-s un model, cu ultimele tirade impotriva multiculturalismului. In plus, ei au fata de noi un oarecare motiv: peste 11% din populatie nu s-au nascut in Germania. Problema noastra este ca cei nascuti in Romania pleaca si nu le ia nimeni locul. Economia nu are cum sa creasca; in loc sa-i educam pe cei ramasi in urma, strambam din nas.
Pana si ambasadorul american ne sfatuie sa stavilim puhoiul. Oare de ce nu deschide guvernul o taraba de consilieri in fata consulatului american, sa-i ia pe dezorientati cu lugu-lugu, poate se razgandesc?
Sources / More info: econ, wiki-ww1, hn-tiganii, hn-visa, yt-barfight
Măi, eu zîc că treaba cu ţâganii nu e întocmai cu zîsei tu, ci că aştia mai tuciurii şi-au dat seama mai repede că nu prea mai e de furat şi de ceerşit prin ţară, unde de altfel se cam ia de la săraci şi se dă la bogaţi, şi o tulesc spre vremi mai bune, adicătelea în vest. Îi văzui de altfel în avion. Erau cu gaşca şi nu păreau a fi alungaţi.
ReplyDeleteCât despre cafteală, câteva scatoalce am luat şi noi pe cocoaşă, că prea ne-am dat mari şî numai gura-i de noi. Cât despre Jermănica, aş spune că ceva probleme au mai rămas pe acolo, din cauza zidului lor. Nu ăla dărâmatul, ci ăla mentalu.
No, numa' de binhe să auzâm! :)
bun, tiganii am inteles, dar romanii de ce emigreaza? din cu totul alte motive? sau tu crezi ca emigreaza numai tiganii?
ReplyDeleteŞi eu am plecat, dar nu la furat... Eventual idei şi civilizaţie. Deci, sunt ceva mai aproape de unde eşti cu vreo 3.000 de km. Nu ştiu alţii cum îs, dar eu am plecat de binhe ce mi-o fost în ţară... Not!:)
ReplyDeleteM-am cam prins c-ai plecat - succes si mult noroc! Totusi, imi pare o "disonanta cognitiva" sa spui ca romanii pleaca pentru mai bine, in timp ce tiganii pleaca la furat, nu crezi?
ReplyDeletepai nu inteleg de ce opinia mea ar fi mai interesanta. Nu sint basarabean. Am fost de vreo doua ori la Chisinau la conferinte, dar atit :)
ReplyDeleteO sa fii suprirns, dar exista destui unionisti in Basarabia. Generalizarea ta cu ''basarabenii nu-si doresc sa fie alipiti'' e valabila pentru un 20-30% din populatie, multi ajungand sa creada in identitatea complet separata a basarabenilor. Ar mai fi un 20% care vor uniunea si o majoritate care in ciuda simpatiilor pentru Romania, nu considera unirea oportuna (dar nici nu o exclude in totalitate). De partea noastra a Prutului, problema se dimuneaza si apare in discutiile in timpul puseelor nationaliste. Deci da, logic si pragmatic, unirea chiar e o problema spinoasa.
ReplyDeleteSau mai simplut, de pe un blog de roman din Basarabia : http://sandacojocaru.blogspot.com/2010/11/stereotipuri-politice-moldovenesti_03.html
Pe vremea lui Ceasca mergeam in fiecare vara cu masina de la Bucuresti la Sucevita, la bunici. Am luat, printre multi alti autostopisti, basarabeni. Nici unul nu parea prea incantat de Romania. Unul dintre ei care mi-a ramas in minte, a-njurat Romania si romanii cand s-a dat jos: "cea mai jegoasa tara de pe fata pamantului! nici macar un jaf de paine nu gasesti!".
ReplyDeletePoate ca basarabenii cu pricina nu sunt reprezentativi sau poate ca s-au schimbat opiniile de-atunci, dar ce-ncerc eu sa spun este ca sentimentul antiromanesc este mult mai puternic in Basarabia decat ne imaginam noi sau decat ne place sa credem.
De aceea nu are rost sa discutam despre "alipire" fiindca dragoste de-a sila nu se poate. Eu sunt pentru o politica a bratelor deschise fata de ei, but we can't take'em for granted. Alipire, unire, independenta - whatever! - este decizia lor, si-asta-i o idee pe care putini romani par s-o priceapa.
Multi romani vor si acum inapoi Cadrilaterul, bucata de pamant care nu ne-a apartinut legitim niciodata..dar asta-i altceva.
ReplyDeletenu numai Cadrilaterul, ci si anii copilariei.. :)
ReplyDelete