Am auzit cu totii de recenta descoperire a unei "fraude" in sistemele Societe Generale de cateva 4.9 miliarde euro. Aflam azi ca o angajata BRD a incercat sa fure 2.2 milioane de euro intr-un mod deosebit de tembel.

In timp ce trader-ul francez s-a folosit de cunostintele sale de sistem pentru a-si ascunde frauda (daca ar fi sa dam crezare versiunii oficiale), Michaela Bitu a folosit parola sefului sa faca transfer de cont de la CEZ la prietenii sai. Numai 1.9 milioane au fost recuperate. Acest furt este cu numai un pic mai evoluat decat cel armat. Romanasii care fura de la eBay dau dovada de mult mai multa inteligenta. Desi nu fac probabil atatia bani, sansele de a fi prinsi sunt mult mai mici (cei care au fost prinsi au fost cam copaci).

Risk vs. Reward (risc si rasplata)

Asta-i un concept deosebit de simplu dar pe care putini par sa-l inteleaga. Cam totul in viata poate fi exprimat in aceasta balanta (risc si rasplata). De pilda, daca vezi intr-un bar de noapte o pitzipoanca super, incojurata de 5 masculi suparati din care 2 cu automate si restul cu iatagane, probabil ca te gandesti sa vorbesti cu fata de la colt cu dinti galbeni, care tuseste magareste si miroase urat dar macar nu risti sa mori imediat vorbind cu ea. Tot astfel, frauda eBay nu produce aceleasi venituri ca frauda Bitei, dar in timp ce Bita si acolitii ei au 90% sanse de a fi prinsi, frauda eBay are mult mai putine, in special daca-ti joci cartea cum trebuie. Si totusi, fraudele in general au sanse mari de a fi descoperite. Oare nu exista si alte modalitati, mai sigure si legale, de a face multi bani rapid?

Derivativele

Un criminal american, cand a fost intrebat de ce jefuie banci, a raspuns "cuz that's where the money is" (fiindca acolo sunt banii). Exista insa si alte metode de a scoate bani din banci, si ele sunt chiar legale. Cu alte cuvinte, riscul este mult mai mic. Ca sa lucrezi in industria financiara iti trebuie un creier matematic. Multi romani il au, dar din pacate se pierd in fraude penibile pe eBay. Sunt doua cariere de baza in acest domeniu: bursa si asigurarea. Asigurarile si re-asigurarile sunt sectoare din economie prin care trec miliarde. Poti face o gramada de bani in "actuarial science" (vezi in wikipedia), dar nu este la fel de sexy ca bursa si, in special, derivativele. Derivativele sunt "instrumente financiare" (contracte dense de sute de pagini) a caror valoare este derivata din altceva. Scopul lor principal este de a vinde riscul. De pilda, daca eu sunt fermier, venitul meu depinde de vreme in principal. Vremea nu este ceva ce pot prezice cu acuratete, si in consecinta este un risc. Atunci cand imi fac un buget, de care am nevoie fiindca altfel nu iau imprumut de la banca, trebuie sa il fac in functie de vreme, ca bancherul nu e prost. Bancherul insa vrea certitudini, si daca nu-i ofer posibilitatea unui profit mai cert, nu-mi da imprumut sa-mi iau tractor. Eu atunci ma duc la un trader de bursa si ii fac o propunere. Ii zic: "uite, pe baza experientei mele, sunt x% sanse sa fie vreme buna; daca nu e, imi dai 1000 de para; daca e, iti dau eu tie 1000 de para". Daca el e de acord, ma duc cu contractul asta la bancher si imi iau imprumutul. In felul asta am vandut riscul trader-ului, sa stea el sa-si roada unghiile. Daca am vreme buna, dau trader-ului o parte din profit, ca am de unde, iar daca nu, imi da el mie, ca am nevoie. Deci oricum eu am garantat un profit. Traderul la randul lui, poate vinde acest contract la bursa investitorilor. Valoarea contractului va varia in functie de perceptia pietei apropo de cum va fi vremea.

Exemplul de mai sus e hipersimplificat. Derivativele reale sunt mult mai babane si mult mai complexe. Cele mai tari creiere matematice lucreaza in aceasta industrie si screm derivative pe care nimeni nu le-ntelege. Prezint in continuare o lista a celor mai cunoscute scandaluri din lumea financiara care au avut de-a face cu derivativele:

1. Geroge Soros, filantropul american bine-cunoscut in Europa de Est pentru sprijinul acordat societatii deschise prin fundatia omonima si-a facut banii pariind impotriva Bancii Angliei. Pe vremea aia monedele nationale europene aveau rate de schimb fixate, bancile participante cumparand sau vanzand moneda respectiva in functie de directia pietii. Pe baza fie a unei analize destepte, fie a intuitiei, fie a unui tip de la cineva sus-pus, sau poate a tuturor celor de mai sus, Soros a ajuns la concluzia ca Banca Angliei nu va putea mentine rata de schimb fixa, si a strans bani de la cativa investitori spunand efectiv Bancii "you're bluffing, biatch". Banca a luat-o mana, Soros a luat si el in mana, da' multi tare.
2. Proctor & Gamble - in 1994 au pierdut o gramada de bani in derivative si si-au dat in judecata traderii (Bankers Trust) spunand ca nu au inteles in ce-au intrat.
3. Orange County, California - cea mai mare si mai bogata municipalitate a declarat faliment in 1994, pierzand $1.6 miliarde. Daca nu si-ar fi lichidat pozitiile, ar fi castigat bani, intrucat pozitiile lor si-au revenit cateva luni mai tarziu.
4. Barings Bank, Nick Leeson, 1994 - un trader din Singapore sufera de ghinion. Desi a avut permisiunea superiorilor, este condamnat pentru ca a pierdut $1.4 miliarde, fortand banca infiintata in 1762 la faliment.
5. Long-Term Capital Management, un hedge fund rulat de cativa economisti, din care 2 cu premii Nobel, a facut 40% in primii cativa ani si apoi in 1998 a pierdut $4.6 miliarde, necesitand o interventie de salvare a Federal Reserve, ca sa nu pice economia.
6. Amaranth Advisors pierde in 2006 $6.4 miliarde.
7. Societe Generale taman a pierdut $7.2 miliarde.

Este de remarcat ca derivativele in sine nu sunt evil, problema este acordarea de credit fara acoperire. Derivativele sunt contracte LEGALE, scandalurile aparand datorita neintelegerii acestor instrumente deosebit de puternice. De asemenea, acolo unde exista downside (risc) exista si upside (rewards), altfel spus daca riscurile sunt mari, si castigurile sunt mari, dar de castiguri auzim mai rar. In ultimii cativa ani in special, piata creditului a fost liberalizata intr-un asemenea hal ca practic traim in hyperinflatie si nici nu ne dam seama. O gramada de institutii si indivizi au acumulat cantitati uriase de cash. Iata de ce, cand creste pretul petrolului sau al mancarii, este bine de inteles ca acestea nu sunt neaparat probleme de supply & demand, ci o consecinta probabila a inflatiei.

Concluzia care trebuie trasa aici este in primul rand ca acolo unde se pierd foarte multi bani, se si castiga o gramada. Cineva face miliarde, si eu garantez ca acestia nu sunt cei care fac fraude pe eBay sau fura bani cu parola sefului. Daca te pasioneaza facutul banilor orienteaza-ta catre bursa, catre industria financiara, catre asigurari, si incearca sa respecti legile. Exista metode de "furt" legal, descopera-le, invata-le, aplica-le ("furtul" fiind, desigur, posibilitatea de a face sume uriase cu munca intelectuala, in mod complet legal). Un trader sau derivatives designer face bani fie ca piata merge-n sus, fie ca merge-n jos. Cei care se-apuca de fraude de mici, risca s-ajunga lucratori in constructii cand cresc mari.

UPDATE: Am avut cu cineva o conversatie despre acest articol. Cum persoana respectiva a inteles ca derivatives design se refera la fraude cu banul public, am incercat sa clarific ca nu este nimic ilegal in a face multi bani. Motivele pentru care lucrand in industria financiara poti face milioane in timp scurt, in mod absolut legal, sunt ca ai nevoie de un creier matematic (avantaj noi, romanii), majoritatea oamenilor care vor sa faca bani n-au rabdare sa invete si sa-nteleaga caile legale si se pierd in fraude debile si putini oameni au informatiile necesare pentru a alege o cariera inteligenta, cei cu creier matematic preferand programarea, cu toate ca aceasta aduce foarte putin respect si putine satisfactii.

Din acelasi ziar, aflam ca moartea unui roman, Stelica Maftei, 45 de ani, provoaca greva nationala, programata pentru azi. Italia este lider in ce priveste accidentele mortale la locul de munca, iar sindicatele au decis sa urmeze indemnul "carpe diem!" in ce priveste acest nefericit accident.

Surse

Modificari

am scris si rescris de cateva ori dupa publicare, dar in aceeasi zi

20080214 - clarificat legalitatea sugestiilor din articol