nesanatatea rumuneasca  

Thrown (Ţâpat) in

Citeam recent cateva date despre sistemul romanesc de nesanatate. N-ar strica mentionate in continuarea povestii mamei ucigase.

Am aflat prima data cat de prost stam la capitolul sanatate prin anii ‘90 cand ne-am vandut casa si-am gasit un doctor sa ia mobila. Bonanza mea a fost incarcata de el pentru $1-2000 intr-un camion si dusa in casa sa de vara dintr-o comuna limitrofa. Am stat intre altele de vorba si mi-a povestit ca Romania se afla pe ultimul loc in Europa la mai toti indicatorii importanti, de la mortalitate infantila si pana la incidenta TBC-ului, complet eradicat in lumea civilizata. L-am intrebat si despre medicii romani, eroi ai imaginatiei populare. Facem ce putem, mi-a zis, dar e greu sa fii erou cand nu prea ai nici macar curent electric. Imaginea care reprezinta clar ce vrea SAR – mai multi bani – este urmatoarea:

venituriUn articol recent bazat pe un studiu SAR (organizatie de care aud pentru prima data) cere mai multi bani pentru sanatate. Eu cred ca “sanatatea” si “medicina” nu sunt stiinte, ci business models. Ele vor inghite orice suma de bani este aruncata in ele, dar vor intoarce inapoi un ROI (randament) scazut. Este datoria guvernului sa tina cheltuielile in acest sector in frau si din fericire guvernele numite de Base par sa fi reusit sa faca asta:

sanatate-procent-pib sanatatea-2008-surse-finantare

Despre sanatate nu prea am scris, poate si pentru ca nu consider acest domeniu important pentru – paradoxal – sanatatea natiunii. Mult mai importante sunt obiceiurile noastre proaste: sedentarismul, dieta bazata pe grasimi si Coca-Cola; l-am prezentat totusi pe un nutritionist vorbind despre ce si cum sa mananci dupa festinele de sfarsit de an intr-un articol pe tema comunicarii. Iata ce ne spune Raportul SAR (se deschide jos; vezi raport complet si policy_memo):

  1. cheltuielile cu sanatatea in perioada 2003-2008 au crescut in Romania mai repede decat in alte tari din UE – nu-i un lucru bun
  2. ponderea cheltuielilor cu sanatatea in PIB chiar a scazut de la 5.2% in 2000 la 4.7% in 2007 – foarte bine, ma bucur s-aud ca echipa guvernamentala a reusit sa le struneasca. BRAVO!
  3. La nivelul celorlalte tari din Uniunea Europeana, participarea sectorului privat la cofinantarea cheltuielilor de sanatate se situeaza la un nivel mult mai ridicat decat in Romania (26% vs 18% in 2008). Ca urmare, cresterea finantarii cheltuielilor de sanatate ar trebui sa se bazeze intr-o mai mare masura pe cresterea contributiei sectorului privat. – absolut de acord, dar cum?
  4. Solutia: Autorii studiului sustin ca introducerea legii coplatii va creste participarea populatiei la finantarea cheltuielilor cu sanatatea si va contribui la o diminuare a decalajului existent intre veniturile si cheltuielile sistemului public de sanatate. Insa, a doua sursa potentiala de fonduri - sistemul privat de asigurari - "este actualmente insuficient exploatat, iar in anumite privinte chiar descurajat sa participe".
  5. Numarul medicilor: Numarul de medici a crescut uniform de la 43.237 in anul 2000 la 47.617 in anul 2008. Raportat la necesarul de personal medical specializat, Romania inregistreaza in continuare un deficit important. Numarul de medici la 100.000 locuitori a inregistrat o medie de 222 medici in anul 2008, situandu-se cu aproape 40% sub media europeana. Acelasi nivel redus in termeni comparativi se inregistreaza si in situatia privind numarul farmacistilor, medicilor dentisti si echipamentului. Dinamica achizitiilor de echipamente in Romania este totusi accelerata, numarul mediu de echipamente dublandu-se la fiecare 4 ani in perioada 2000-2008. – ar fi interesant de aflat cati medici au parasit Romania dupa taierea salariilor.
  6. Debutul crizei economice si financiare a determinat in anul 2009 o diminuare a veniturilor publice din sanatate cu 3,4%. Inversarea a venit dupa ce in perioada 2005-2008 veniturile din sectorul public de sanatate crescusera cu un ritm nominal mediu anual de 23%, inregistrand o dinamica usor mai alerta comparativ cu cea veniturilor publice totale de 21%. Aceasta situatie a generat o crestere a termenelor de plata a datoriilor CNAS catre furnizorii de medicamente compensate si acumularea de plati restante.
  7. Din pricina lipsei de fonduri, alocarea responsabilitatilor de finantare din surse publice a sanatatii nu este foarte clara, existand adesea mai multe surse de finantare pentru aceeasi actiune sau program de sanatate. Aceasta permite celor cu responsabilitati comune sa se eschiveze.
  8. Accentul este pus pe spitale in mod pagubos. Numarul de internari la 100 cazuri tratate este de 24 in Romania, prin comparatie cu doar 17 in EU-15 si 20,7 in statele aderate in 2004 (date din 2007, Banca Mondiala 2009). Drept urmare, cca. 46% din cheltuielile FNUASS (in 2007) au fost alocate pentru tratament spitalicesc, fata de doar 40% in tarile OCDE, in timp ce cheltuiala cu medicina primara a ramas scazuta, de doar 5,8% in 2007.
  9. doar jumatate din populatia din categoria cea mai saraca are acces la servicii medicale, cam tot atat cat in 1996, in timp ce accesul categoriei celei mai bogate a crescut de la 65% la peste 80%. Aceleasi disparitati se constata si intre mediul urban si cel rural, iar accesul la servicii medicale este mult mai prost decat media UE (Banca Mondiala, 2009).

Solutiile SAR merita o cercetare mai atenta, drept pentru care nici nu le pomenesc aici, invitandu-va sa le cititi in raportul SAR complet (HotNews mirror). Cum spuneam mai devreme, consider ca un impact mult mai mare asupra starii generale de sanatate a populatiei ar fi diseminarea informatiilor cu privire la un stil de viata sanatos (preventie si educatie, mai precis). Legea educatiei fizice si a sportului este un pas in aceasta directie, iar modul in care Base a trimis-o inapoi la parlament o dovada ca-si ia rolul in serios. (S-ar putea desigur si sa fie o simpla mutare pe tabla de sah a jocului politic.) Iata-i motivele:

Având în vedere faptul ca aceste rente se acorda numai dupa retragerea sportivilor din activitate, precum si faptul ca indemnizatiile acordate sportivilor, pe perioada în care sunt în activitate, sunt evident mai mici decât cuantumul rentelor, o accentuare a acestor diferente, în sensul cresterii sumelor alocate rentelor viagere, este în detrimentul sportivilor aflati în activitate, încurajându-i sa se retraga. Coroborând aspectele de mai sus cu scaderea continua din ultima perioada a resurselor bugetare destinate sportului, observam ca este descurajata performanta sportiva a generatiilor viitoare, investindu-se mai mult în trecut decât în viitor.

Pe masura ce romanii imbatranesc, nemultumirile cu privire la acest “sistem” vor creste si vor fi mai importante decat cele referitoare la educatie. Sistemul sanitar romanesc nu este de fapt un sistem, ci un set de gauri si lipsuri. Dar chiar si asa, invatamantul si educatia raman prioritare.

Sources / More info: hn-soc-acad, SAR, presedintia, [raportul SAR complet] [Raportul SAR (HotNews mirror)] [program] [ungur] [abonamente] [Savu] [Gerea] [alimente]

Thank you for reading (mulţam fain pentru cetire)! Publicat Saturday, December 18, 2010 . Similar articles under the following categories (poţi găsi articole similare sub următoarele categorii): (Subscribe) . Dacă ţi-a plăcut articolul, PinIt-uieste-l, ReddIt-eaza-l, stumble-uieste-l altora, trimite-l pe WhatsApp yMess şi consideră abonarea la fluxul RSS sau prin email. Ma poti de asemenea gasi pe Google. Trackback poateputea fi trimis prin URL-ul de sub Comentarii.
Aici vei găsi ştiri inedite, articole hazoase, perspective originale in politică, societate, economie şi relaţii interumane. QUESTIONS (Intrebări)? We got Answers (Răspunsuri există)!  
blog comments powered by Disqus