Incercarea de a comanda o carte romaneasca de la “librariile onlain” mi-a aprins niste beculete de ciuda si inovatie. As fi vrut sa pot comanda cartea Nelinistitului, dar in format electronic, ori asta nu-i posibil. Voi explica asadar cum vad eu viitorul cartii romanesti si care ar fi modul ideal de a-mi vinde ceea ce vreau sa cumpar.

Eu carti de hartie nu mai cumpar demult, fiindca ocupa spatiu si nu pot cauta in ele, e un format restrictiv. Continui sa citesc carti de hartie si-n acest scop merg la biblioteca. Prefer sa cumpar carti numai in format digital fiindca-i mai simplu, mai ieftin mai convenabil – cat timp n-au DRM. Asa as fi vrut sa vad si cartea Nelinistitului, dar nush daca in Ro se poate. Hai sa vedem cumu-i treaba la capitalistii (a)putrizi.

Cand am vorbit cu Nelinistitu’ despre cartea sa l-am intrebat daca as putea s-o cumpar in format electronic. El mi-as raspuns simplu, cu cuvintele sale: NU. Sa va zic de ce-i asta o problema.

1 e-publishing: gheata la mal

Cu ceva timp in urma, cand electricitatea abia devenise o comoditate iar frigiderele si congelatoarele erau numai un beculet in mintea unui inventator fara resurse, oamenii cumparau gheata pentru a-si raci casa si alimentele. Gheata era culeasa de “spargatoare de gheata” – niste nave special construite – care spargeau gheata de pe langa Polul Nord si-o carau unde era nevoie. O buna parte (mai mult de jumate) se topea pe drum, dar ce ramanea era suficienta pentru a scoate profit.

Ei bine, te-ai gandi ca atunci cand refrigerarea a devenit posibila, spargatorii de gheata au inteles ca petrecerea s-a terminat si s-au reprofilat pe altceva, dar nu, asta nu s-a intamplat. Petrecerea s-a terminat abia cand ultimele cateva nave n-au mai reusit sa-si vanda gheata si-au ramas cu ea in cala pana s-a topit.

Cam asta este si modelul editurilor care insista sa tipareasca pe hartie. “Scuza” lor este ca multi oameni prefera hartia si cartea reala sirului de bits din Kindle. Dar asta este o descriere inexacta a realitatii.

2 cumu-i realitatea: ice harversters of yore

In realitate, majoritatea cartilor pe care le poti cumpara de pe Kindle, cu exceptia clasicilor (si chiar si acolo se-ntampla sa ai surprize) sunt “incuiate” cu DRM, adica sunt incifrate pentru a limita optiunile consumatorului. Este dificil daca nu imposibil sa-ti tiparesti tu cateva pagini pe zi daca ai chef sau sa-ti citesti cartea pe iPhone daca ti s-a stricat Kindle. Evident ca-n acest labirint de conditii si obstacole ridicate intentionat, consumatorul prefera o carte care-i simplu de “folosit”, portabila, copiabila si “functioneaza” si sub lumina soareului, neavand nevoie de baterii. In clipa in care publicistii vor intelege ca e o idee creata sa declari razboi consumatorului (strategia Sony, printre multi altii), poate vom vedea o adoptie generalizata a cartilor electronice, cartea de hartie devenind un obiect de lux, cum poate ar trebui sa fie. Dintre librariile cercetate, numai Elefant si Libarie au o sectiune de Ebooks, dar acolo poti cumpara numai device-ul (iPads si Kindle), nu si cartile, ceea ce-i o balarie, dat fiind ca atat Amazon cat si B&N si alte “librarii” mai mici ofera aplicatii pentru iPhone, Android si alte smartphones cu ecran mare. Editurile romanesti par a fi la fel de apte si dornice de a imbratisa schimbarea ca ice harvesters of yore.

Recent, atat Amazon [cum sa] cat si Asociatia Publicistilor Americani a anuntat ca vanzarile de carti in format electronic au depasit vanzarile de carti in hartie inca de anul trecut.

3 idealu’ care este

Dac-as scrie o carte, as scri-o in engleza. Asta mi-ar permite s-o public la pret minim fiindca exista sanse sa fie cumparata de foarte multi – desigur, daca-i bine scrisa. Amazon percepe un comision de 30% + delivery cost pentru preturi de la $2.99 la $9.99. Scribd pe de alta parte ia 20% din venituri.

In vremurile de alta data, sa publici o carte insemna sa:

1. ..o scrii. funny, pare simplu, dar e cel mai dificil.
2. gaseai un editor s-o “cumpere”
3. primeai un “onorariu” (sau “avans” daca nu erai la prima aventura si cu banii primiti te duceai la bodega)

Situatia s-a schimbat, editorul fiind inlocuit de un “board”, e mai “sigur” asa. Sansele sa poti lucra cu o editura, chiar avand o carte tapana au scazut considerabil. Zilele astea, chiar si cu o carte “de nisa” (cum ar fi una religioasa) bine scrisa – astea se vand cel mai bine – va trebui sa faci o gramada de chestii singur (sau sa-i angajezi tu direct pe cei care se vor ocupa de detalii).

1. Prima miscare pe care multi autori o fac (sau ar trebui s-o faca) este sa-si gaseasca un agent literar. Autorul scrie cartea, agentul se ocupa de publicare. Multe edituri nu accepta manuscrise decat de la agenti. Poti gasi asa ceva prin AAP, GLA, WD. Vezi si alte resurse Writer’s Market sau Editors & Preditors.
2. Pentru o carte in format electronic, cel mai important este sa aiba o coperta faina care sa se vada bine si la dimensiuni foarte mici. Pentru asta iti trebuie un graphic designer cu experienta in asa ceva.
3. Munca de taiere si mulare a textului pe gustul si intelesul publicului este facuta de un editor. Evident, e musai sa fie tzapan si cu experienta. Independent Editors Group (IEG) te poate ajuta, cum de altfel te pot ajuta si freelancers precum Alan Rinzler.
4. Odata ciuntit si preschimbat in ceva de nerecunoscut, textul tau trebuie formatat pentru a fi usor de citit de publicul tinta. Asta-i treaba copy editor-ului (aka subeditor).
5. Daca esti un autor cu mai multe carti, poate nu-i o idee rea sa-ti cumperi un ISBN – costa numai $99.
6. Indiferent ce cale apuci si oricat de buna ti-e cartea, trebuie sa stii s-o vinzi. Nimeni nu va cumpara o carte despre care nu stie ca exista. E o idee buna sa ai un plan de atac cu mai multe capete inca inainte s-o publici. Poti incerca si servicii precum AuthorBuzz. BlogAds Book Hive. O carte executata profesional poate costa pana la $8000, din care 1/3 sunt costuri de marketing. Nimeni nu se obo sa scrie un review pentru ceva self-published, dar o fac pentru bani, cum ar fi Kirkus – $400-500.
7. Un agregator iti poate distribui creatia pe mai multe platforme, retinand de obicei cel putin 10% din venituri: Smashwords (cel mai bun pret; guide), BookBaby, LuLu, FastPencil (upfront $149; preturi ca LuLu), Publish Green. Pentru cei care nu considera ca pot vinde foarte multe exemplare – cum ar fi cartile in limba romana – POD (tiparire la cerere) este o varianta justificabila economic si probabil ceea ce fac unele edituri romanesti. BookPros costa o gramada de bani si nu este cert ca ofera rezultate mai bune, CreateSpace sunt POD-ul Amazon. Vezi si Lightning Source.
8. Daca vrei sa-ti vezi cartea in librarii, vei lua royalties de numai 10%. Self-publishers de mai sus ofera pachete prin Ingram si Baker & Taylor.
9. Daca vrei sa publici massive, incearca Ingram Digital, Overdrive sau LibreDigital.

Nu stiu in ce masura detaliile de mai sus vor fi de folos cuiva, dat fiind ca pentru a le folosi trebuie sa stii foarte bine engleza, ori daca stii engleza le poti gasi singura, n-ai nevoie de traducerile si sumarurile mele. Piata romaneasca (nu numai de carte ci de orice altceva) este in cadere bulversanta atat in ca volum cat si calitate; lipsa de inovatie si respingerea realitatii nu fac decat sa-i grabeasca obstescul sfarsit.

Sources / More info: kindle direct publishing, pubit b&n, scribd, iTunes, sony, cn, wiki-pub, flickr [LaShanda]