Vorbesc de tare mult timp despre o dezbatere cu si despre proprietatea intelectuala si copira(i)tul la romani. O astfel de dezbatere a fost gazduita si de Economist in sectiunea lor de dezbateri si-a iesit tare faina, dar a avut loc mai putin in blogo.ro-oaie. In acest prim articol voi mentiona cateva din argumentele vehiculate in aceasta dezbatere si voi incerca sa evit cateva “cai gresite”.
Problemele proprietatii intelectuale, desi fascinante, par complexe – poate ca nu-i o dichotomy aici si e firesc ca ceva complex sa fie fascinant. Am insa impresia ca articolele oarecum lungi si aparent bine documentate sunt greu de citit, asa ca ma voi limita la a discuta problema din memorie, urmand s-o discut serios alta data sau pe alt blog. Vor fi deci greseli. Daca nu sunt, inseamna ca-s un mare belfer de zeu ce ma aflu.
Biblia si putina istorie
Surprinzator, “proprietatea intelectuala” nu a existat dintotdeauna. A aparut cam o data cu revolutia industriala / capitalismul, din dorinta fetelor bisericesti de a-si pastra monopolul asupra interpretarii cuvantului Domnului.
Gutenberg, gagistrul care-a inventat tiparnita, n-a facut prea multi bani din ea si-a dat chiar faliment. Dar aceasta inventie este practic baza Renasterii. Pana la Gutenberg, cartile erau copiate de mana de scribi, intr-un proces similar cu (re)transmiterea pe cale orala. Scribii nu copiau ad literam, ci de multe ori adaptau sau traduceau, lasandu-si prejudecatile sa modfice lucrarea. Cartea cea mai copiata / publicata a fost, in era noastra cel putin, Biblia. Care Biblie era pastrata in manastiri si citita numai de preotii care stiau sa citeasca, ei interpretand-o apoi pentru multime. Cand a intrat Gutenberg pe felie, el a permis amaratilor sa citeasca Biblia si s-o interpreteze ei insisi. La scurt timp a aparut Protestantismul si multi oameni care considerau ca preotii cu taxele lor si cu dreptul de a deflora fecioarele satului interpretasera invataturile lui Isus in folos propriu.
Cum a-nceput sa scartaie treaba
Vazand ca-si pierd autoritatea asupra amaratilor, preotii au cerut si-au obtinut prima lege care le dadea un monopol asupra Bibliei, dar cum era de asteptat, aceasta n-a avut nici un efect. Cutia Pandorei fusese facuta tandari.
Unii au considerat apoi ca acei putini care creeaza ar trebui sa iasa de sub tutelajul si sponsorarea comerciantilor si ar trebui rasplatiti pentru munca lor. “Hai sa le cream si sa le garantam un monopol pe termen limitat”. Motivul pentru care termenul monopolului garantat de stat este limitat este ca orice creatie se bazeaza intr-o masura mai mare sau mai mica pe prior art, adica pe creatii precedente. Nimic n-apare in vid sau din senin, cu exceptia Lordului nostru. Este deci firesc orice creatie sa se-ntoarca eventual in domeniul public care-a zamislit-o.
Mai departe, dat fiind ca artistii care semneaza cu case de discuri sau alt gen de publicisti au foarte putin control asupra creatiei proprii, se poate argumenta ca ei raman in continuare iobagi sub tutelaj / sponsorare.
Unclean hands – mainile necurate
Profitand de prostia publicului, apatia politica si lipsa de interes pentru procesul legislativ, unele corporatii (in principal Disney) au impins si extins termenele de expirare a proprietatii intelectuale in directii fara precedent. Partea interesanta este ca s-au pastrat documente care demonstreaza ca Disney insusi a furat ideile altor – si mai zic unii c-ar fi fost fascist. Mai mult, cei mai puternici proponenti ai aplicarii stricte a fundamentalismului de proprietate in domeniul creatiei (Microsoft – BSA, RIAA, big pharma), sunt toate corporatii cu severe incalcari ale legilor anti-trust. Mai mult, USA, principala sprijinatoare a acestor legi, si-a inceput cultura piratand la scara larga cartile autorilor britanici si refuzand sa le plateasca drepturi de autor. Britanicii s-au razbunat sechestrand marinarii americani si fortandu-i sa serveasca pe navele britanice (vezi impress pe wikipedia).
La difference
In primul rand, cei care n-au creat nimic niciodata sau care nu si-au oferit niciodata creatia gratis n-ar prea avea ce sa caute intr-o astfel de discutie. Pentru cei care au ramas, este necesar sa remarcam ca exista o diferenta majora intre furtul unui bun concret si furtul unei idei. Cand cineva fura o masina de pilda, priveaza proprietarul de drept de bunul sau; cand se produce furtul unei idei sau creatii, autorul acestora nu pierde decat castigul potential din vinderea lor, dar in nici un caz nu pierde posibilitatea de a-si utiliza ideea. Mai mult, exista studii care arata ca ideile sau creatiile distribuite intr-un regim mai putin restrictiv sfarsesc prin a aduce venituri mai mari autorilor lor.
Property fundamentalism
Proponentii proprietatii intelectuale fara limite sunt de obicei cei ce cred in capitalism, in individualism dar nu prea inteleg natura umana si nu cunosc nici istoria legilor cu pricina. Rationamentul lor e simplu: strong property laws au functionat in crearea unei prosperitati materiale, de ce n-ar functiona si-n crearea unei explozii de creativitate?
Legile noi propuse ingradesc dreptul cetatenilor de a face copii dupa DVD-uri (vrei copie audio – cumperi o noua caseta), dreptul la timeshifting si-n general vechile dretpuri de fair use, care permiteau pamfletul, satira, academic research etc. Lobby-ul IP incearca sa criminalizeze utilizarea softului opensource, cum ar fi Linux. Majoritatea cetatenilor care vor avea de suferit de pe urma acestor legi habar nu au ce se-ntampla.
ACTA, DMCA, 301, RIAA v the people
Inasprirea legilor de protectie a proprietatii intelectuale s-a produs odata cu erodarea bazelor productiei de bunuri si mutarea acestora in Asia. Societatea post-industriala, sustin ei, are idei, tehnologii si know-how si-n rest nu multe. Tarilor in curs de dezvoltare nu ar trebui sa li se permita sa fure patentele USA si apoi sa vanda inapoi produse facute cu inteligenta USA. Iata de ce USA incearca sa creeze un exemplu purtand un razboi impotriva cetatenilor care nu fac altceva decat sa-si exercite drepturile naturale. Daca nu-ti place ce se-ntampla, este suficient sa-ti suni reprezentantul in Parlament.
O alternativa (venind in principal din partea stanga a spectrului politic) ar fi fortarea respectarilor drepturilor omului si-n principal drepturilor muncitorilor + environmental protections, dar nu vad asta intamplandu-se, chit ca unele legi de proprietate intelectuala sunt imposibil de implementat si nu vor fi niciodata respectate in totalitate.
Ca treaba scartaie nu-i un secret. Multi artisti (cand nu-s tampiti ca Metallica – dar pana si ei s-au trezit intr-un sfarsit), se razboiesc cu casele de discuri si isi scot cea mai mare parte a banilor din concerte. Proportia care revine autorilor din CD-uri, DVD-uri si alte astfel de reprezentari materiale a creatiei lor este infi®ma. Partea leului MGM revine middle-men-ilor.
blogo.ro-oaia
Dezbaterea de la noi este restransa in jurul unor argumente precum “tu ai furat de la mine!” - “ba tu!”. Cum ar fi:
Nu vreau sa mai intru in ideile kojmaresti sau cum au fost refutate – lipsa de timp - dar am pus link-ul dedesubt. Totusi, vreau sa subliniez ca cineva care n-a creat niciodata nimic care sa fi fost dat de-a moaca (sub o forma sau alta), n-are ce cauta intr-o astfel de dezbatere. Daca te trezesti pretinzand ca munca altora sa-ti fie incontinuu donata nu te deosebesti cu nimic de cei care tot asteapta case de la primarie.
In ce ma priveste, tot softul pe care-l folosesc a fost cumparat sau e gratis. Nu a fost asa intotdeauna, pe primul meu PC aproape nimic nu era legal. Nu mi-a fost usor sa ajung la acest nivel al jocului, dar asa ma simt eu bine. Asta imi confera si dreptul de a lua ce pozitie vreau intr-o dezbatere pe marginea drepturilor de autor.
Surse / More info
Noi: 3lema-pi, partidul-piratilor, visurat-furtul, OSS-pir8, guardian-303
Vechi: nfb-rip, RIP-remix-ossm, tvo-who-copy, economist-copywrongs, cipo-faq, cipo-copyrights, 10-myths, wiki-copyright, tlon-zestrea-orala, petreanu-ctp-ctp, morar-creanga, eduard-creanga, Andruska-PhD, EPS-abs, PDF, arhi-IP, wiki-osim, osim-tm (1,2), ceau-tm, info-gandul, gandul-tm, euro-tm, nomenius, idm, patents-forbes, 5-prop-lessig, piracy-def, lessig-2003, yt-copyright
Disclaimer: All trademarks are properties of their respective owners
Aici vei găsi ştiri inedite, articole hazoase, perspective originale in politică, societate, economie şi relaţii interumane. QUESTIONS (Intrebări)? We got Answers (Răspunsuri există)!