Continui povestea durerii creatiei dupa un scurt detur, descrisa sf de ctp si inceputa in articolul precedent. Acolo-l gasesti pe Good Will Hunting, aici gasesti Galla.
Iata si continuarea povestii:
Cand reveni, murdar si pletos, gasi Krestul gemind sub Dictatura. Inainte de autoexilul lui, aici domnea o Democratie suficient de toleranta si corupta, intre timp insa, niste domni inalti si dezinteresati, printre care Matheus ar fi putut, poate, gasi vechi cunostinte, o transformasera intr-o Dictatura de Fier.
***
Cind, dupa cinci ani de recluziune, fu eliberat, constata ca decorul se schimbase iarasi. Dictatura, fosta Democratia colt cu Libertatii, esuase dulceag intr-un Despotism Luminat. Matheus avea 27 de ani si nu stia ce sa faca cu ei. Primi pe neasteptate o oferta de intrare in Ghilda Facatorilor.
***
Cea mai controversata creatie a sa este desigur “Kollodoc”. Ea apartine ultimei perioade fertile din creatia lui Torm, intrerupta de lungi intervale de apatie din care nu-l mai scoteau decit doze masive de haloxin. Faptele se petrec intr-o societate imaginara, intr-un timp neprecizat. In interiorul acestei societati subzista o organizatie secreta care se ocupa de milenii cu fabricarea Artei. Asta nu inseamna ca vreunul din membrii ei produce efectiv vreun strop de Arta. Nu, in schimb sint cu totii niste excelenti cunoscatori, ii miros prezenta de la mare distanta. Ca urmare, ei selecteaza copiii foarte dotati si au grija sa dirijeze cursul vietii acestora, indreptandu-i spre producerea de capodopere. Se sugereaza ca aceasta Cabala este atit de puternica incit isi permite sa manevreze chiar si evolutia politica a societatii, numai si numai pentru a-i oferi viitorului geniu un material existential autentic si zguduitor. Atunci cand se considera ca dezechilibrul spiritual al eroului este suficient, i se da posibilitatea sa creeze si este lasat sa evolueze relativ liber. Organizatia nu mai intervine decat pentru a colecta si conserva produsele artistice ale acestuia si, in final, pentru a-l aproviziona cu droguri.
Titlul se justifica in secventa finala. Kollodocul este o specie de pasari aurite, cu penajul splendid, des intilnita in gradinile zoologice de pe Galla. Daca i se smulg penele, din kollodoc ramine un trupusor firav si gretos, ca un sobolan jupuit. Pe o scena imensa, zeci de astfel de kollodoci, asezati pe socluri inalte, purpurii, cinta. (..) Intr-o imagine plan-detaliu se pot vedea chingile subtiri care obliga pasaroii la atitudini martiale, precum si acele minuscule care li se infig in carne cu o frecventa bine determinata, in puncte alese cu grija.
***
Controversa principala s-a ivit in legatura cu necesitatea suferintei si, in general, a experientelor de tot felul, care sa contorsioneze viata si sa genereze opera unui Facator. “Ar fi foarte trist”, afirma un critic cunoscut “sa se poate face Arta numai datorita unor astfel de stimulari grosolane. Un Facator trebuie sa aiba ochii deschisi asupra durerii, cit si asupra bucuriei, nu sa sufere sau sa se bucure neaparat el insusi”, dupa care aducea in discutie cazul lui Maus Geller, a carui existenta serena si imbelsugata nu-l impiedicase sa fie un Facator de gradul I. In schimb, a fost aproape general acceptata ideea autorului ca suport mizer si dispensabil al Operei, mai ales dupa ce Matheus Torm s-a spinzurat, asistat de un domn inalt si dezinteresat, intr-o camera sordida de la periferia Krestului. Binevenita si obscura sa moarte a aruncat o ultima crepusculara si fascinanta lumina asupra unei Opere aflate deja printre legendele Gallei.
***
Adaug la ce-a scris ctp poemul lui Saadi, un major poet persan medieval:
"In creation of one essence and soul. If one member is afflicted with pain, Other members uneasy will remain. If you have no sympathy for human pain, The name of human you cannot retain." | O singura esen?a si suflet in crea?ie. Daca unul singur se tavaleste-n durere, Al?ii vor ramane cu VisUrat-uri stinghere. Daca nu-ti pasa de dureri efemere, E?ti un trist ne-OM intre hahalere. |
Nu aduc vorba despre mila / empatie intamplator. Un studiu recent a descoperit ca MILA (empathy) aratata de studenti a scazut cu 40% in cei care au intrat in 2000 fata de cei care au intrat inaintea lor.
Poti citi intreaga poveste dedesubt, in original. Seria aceasta va continua, in masura in care nu uit.
LE: La cateva saptamani dupa articolul meu - mai precis pe 25 iulie 2010 - prietenul meu Mircea Badea explica mult mai bine cumu-i cu "maturizarea prin suferinta".
Aici vei găsi ştiri inedite, articole hazoase, perspective originale in politică, societate, economie şi relaţii interumane. QUESTIONS (Intrebări)? We got Answers (Răspunsuri există)!