Vorbeam recent cu cineva despre concursul cu premii domenii, care imi spunea "am nevoie de un domeniu pentru a avea drept de autor asupra textelor mele". Iata de ce am decis sa scriu un scurt articol pe tema proprietatii intelectuale, in speranta ca va inceta sa fie o sperietoare pentru atatia dintre noi. Voi scrie acest articol din memorie cu dorinta ca inevtitabilele greseli sa fie corectate cat mai repede de tine :)

Inainte de a continua se impune o observatie: acest articol se vrea un simplu "braindump" al ideilor mele vis-a-vis de copyright. Un avocat specializat in domeniu clarifica aceste probleme mult mai bine, dar probabil pentru bani. Opinia mea e gratis si s-ar putea sa stiu despre ce vorbesc, dar e posibil sa nu stiu (eu, desigur, cred ca stiu). In plus, desi conceptele de baza sunt cam aceleasi si standardizate prin WIPO, Berne Convention si alte tratate, implementarea lor difera de la o jurisdictie la alta. As with everything in life, you get what you pay for.

Cel mai simplu mod de a intelege proprietatea intelectuala este de a te gandi la un monopol creat si garantat de guvern (stat). In clipa in care creezi ceva unic, guvernul iti garanteaza dreptul de a-l folosi pe o perioada indeobste limitata si iti garanteaza monopolul aferent. Am adaugat in "Surse" un numar de stiri recente care au de a face cu proprietatea intelectuala.

Copyright - dreptul de autor

Dreptul de autor este de obicei automat si apare in momentul publicarii unei lucrari de creatie, cum ar fi articol in ziar, nuvela, banda desenata, tablou, fotografie, articol pe blog, etc. Confera autorului dreptul de a controla reproducerile si adaptarile creatiei respective. In unele jurisdictii, guvernul ofera posibilitatea inregistrarii anumitor creatii intr-un "copyright registry" (aceasta practica era necesara si raspandita mai demult).

Exceptii. Exista insa exceptii la aceasta protectie, care in Canada se cheama "fair dealing" iar in US se cheama "fair use". Pe scurt, poti cita o lucrare copyright intr-o lucrare stiintifica fara teama, cata vreme nu este totul un citat de la inceput pana la sfarsit. Unii autori isi licentiaza creatiile sub "Creative Commons", care este un set de conditii menite sa faca lucrarea respectiva mai usor de raspandit. Cel mai clar exemplu sunt articolele din wikipedia, care pot fi republicate de oricine, cata vreme sunt creditate. Licentierea sub Creative Commons nu implica pierderea drepturilor de autor. Daca licentiezi ceva sub CC, iti retii aceste drepturi, dar clarifici conditiile in care creatia ta poate fi folosita.

Termen. Pe vremuri, copyright era acordat pentru 10-30 de ani, dar in ultima vreme se acorda pentru viata autorului + 70 de ani. Aceasta extindere a copyrightului in US a avut loc atunci cand copyrightul pentru Mickey Mouse urma sa expire, iar Disney a montat un efort urias pentru schimbarea legii pentru a putea a-l mulge pe Mickey si pll in continuare. Legea a fost introdusa de Senatorul Sony Bono (care in tinerete devenise popular intr-un serial TV cu Cher, unde juca unul din primele roluri de barbat sub papuc din cultura americana; ei au scos cantecul "Babe, I got you babe"). Am si o colectie cu clipuri cu si despre ei.

Cher a divortat la scurt timp dupa ce el a devenit catzelusul care lua toate farfuriile in cap.

Exemplul plm In exemplul nostru, daca scrii un roman de suspense despre PLM, Paul Longbeard Martinevsky, private dick, si esti primul sa faca asta, ai automat un copyright pe ideea respectiva. Daca licentiezi aceasta carte sub Creative Commons, probabil ca va fi citita de o gramada de oameni, care nu se vor sfii s-o copieze si s-o dea altora.

Brevete (engleza: patents) si trade secrets

Brevetele se acorda pentru o inventie si dau de obicei dreptul detinatorului sa previna folosirea inventiei respective de catre altii fara a obtine o licenta (de obicei pe bani sau servicii sexuale) in prealabil. Aceasta restrictie este indeobste limitata la 20 de ani, dupa care inventia intra in domeniul public si poate fi folosita de oricine. Brevetele sunt publicate si pot fi cautate si citite de oricine. IBM mentine o baza de date a tuturor brevetelor din USA: http://www.patents.ibm.com/ibm.html. Trade secrets sunt, dupa cum suna, inventii nepublicate si pazite cu strasnicie. In unele jurisdictii publicarea lor este interzisa. In ultimii 10-20 de ani a avut loc o extensie fara precedent a domeniilor in care se pot acorda patente. Odata cu aparitia ingineriei biologice, se pot acorda patente asupra formelor noi de viata. Se acorda acum patente chiar si asupra programelor de soft precum si asupra metodelor de business. Exemplul plm In exemplul nostru, ai putea obtine un brevet pentru un dildo facut dupa chipul si asemanarea ta, "plm cu baterii solare si miscari 3D".

Marci inregistrate (trademarks)

O marca inregistrata poate fi numele unei firme, un logo, un domeniu, un slogan publicitar, etc. Marcile inregistrate sunt importante intrucat sunt deosebit de relevante in stabilirea unui brand. Daca pompezi bani intr-o campanie publicitara nu vrei sa vina unu', sa schimbe cateva mici detalii si sa-si insuseasca "goodwill-ul" pe care tu l-ai creat cu campania ta publicitara, motiv pentru care o inregistrezi la OSIM si-l dai in judecata daca face asta.

Exemplul plm Daca faci o campanie publicitara cu sloganul: "plm: ce faceti cu ea?!?", si pui anunturi adwords pe google, e bine s-o protejezi inregistrand-o cu OSIM. Ai putea apoi, teoretic, sa trimiti scrisori cerand bani oricuri foloseste sintagma "plm". Evident, in practica lucrurile sunt un pic mai dificile.

Design-uri industriale

Asta-i cel mai simplu. Similar cu brevetul, difera insa la ce se aplica. Daca un brevet se aplica la o metoda industriala de obicei, dreptul de design industrial se aplica la un articol de moda, mobila, etc.

De exemplu, daca faci un tricou cu gluga si seamana cu un cap de plt, desenat si decupat anume, poti proteja acest design.

Avocati si-avocatzeala

Eu, me si-o umbrela

Surse

Modificari