Trecutul meu politic I - copchilaria  

Thrown (Ţâpat) in , ,

De vreo saptamana si, probabil, cu atat mai mult in urmatoarele zile, vom (re)trai evenimentele din acel evanescent amurg de regim din zilele tarzii ale lu' decembr'e. Si vreu a scrie despre ~, da-ntai tre' sa zic de trecutu' mai 'departat.

composite made of children & trabant Cum am tot discutat politica pe acest blog, ar cam fi cazul sa iti dau un telefon si sa-ti explic “cine suntem si ce vrem” – cu alte cuvinte sa fac un bias disclosure. Care bias se refera la modul cum am crescut si cum am absorbit cunostinte politice, mod care continua sa ma influenteze.

Educatia mea poltica a-nceput cu mult inaintea orelor de PTAP, cand deveneam toti maro in jurul gurii si in special diriga. Acelea erau orele pentru care salvam “Rapoartele catre Congresele PCR”, manualele de limba de lemn din care citam minciuni verbatim.

A inceput cu bunicul.

Care bunic a ocupat la un moment dat niste pozitii oarecum avansate in nomenklator. Ca apoi sa se-apuce sa-l critice pe Ceausescu pe vremea cand inca nu era la moda, iar Almanahul Urzica nu fusese inca asanat, deratizat si obliterat. A urmat arestarea, disparitia si o transformare in directia postului de radio Europa libera, pe care-l asculta cu sfintenie. Stiam toate astea vag, fiindca nimeni nu vroia sa-mi spuna, cu atat mai putin bunicul, care taia orice intrebare scurt: “toate la vremea lor”. Bine, asta nu se referea numai la politica, ci la orice alte intrebari, cum ar fi “de ce se tot suie cocosul pe gaina si de ce ea sta?”.

Seara era intotdeauna momentul Europei Libere. Orice zgomote erau strict interzise, cu exceptia celor lumesti produse de bunic. “Asa fac germanii” spunea, daca as fi protestat. Era probabil un mod de a omagia echipa redactionala din Germania Federala si de a-si exprima simultan oprobiul si dezprobarea pentru Ceasca.

Evident, nimic nu stimuleaza dorinta de cunoastere ca blocajul informational. De veghe in lanul de secaraAmazon watermark n-ar fi ajuns asa de populara daca n-ar fi fost initial cenzuarata. La fel si Balanta lui Baiesu. Iar bunicul meu, care-i cunoscuse personal pe unii din mai-marii vremurilor, refuza sa vorbeasca despre asta cu mine, indiferent cate luni adaugam la varsta dupa cei 9 ani. Tot ce-mi ramanea era sa observ schimbarile fetei sale la auzul stirilor, pe care le ascultam intr-o tacere ritualistica. Cina dura cel mai mult – trageam de ea cat puteam. Cred ca niciodata mamaliga cu lapte sau cartofii fierti cu marar si unt n-au luat ore-ntregi – de parca-i mestecam sublingual.

Fiecare mormaitura, incruntare, clatinarea a capului era un semn, si pe baza cuvintelor ce radiau din radio si a “probelor faciale” construiam tot felul de teorii, pe care apoi tot eu le daramam in cea mai mare parte, metodic. Ma simteam ca un detectiv emotional care reconstituia scheletele de dinozaur pornind de la doi solzi si-un dinte. Uneori, testam ipotezele cu grija, prin invaluire, urmarind si analizand reactiile, fiindca o abordare directa ar fi atras obligatoriu o scatoalca si – cel mai grav – un nou embargo cognitiv.

Cand “a venit vremea” in sfarsit, n-a mai fost timp. Eu eram tot mai pe fuga, prins in alte probleme si blestem kafkaesque, iar viata din bunicul meu era tot asa. Informatia iesea anevoios la lumina si multele mele intrebari, acumulate in ani de ascultat si studiat problema, mai mult enervau decat ajutau.

Intr-o zi, cand am scris alor mei intr-o scrisoare ca “bunicul – cum il stiti – asculta Radio Europa Libera aproape tot timpul, chiar si reluarile”, bunica mi-a citit scrisoarea inainte s-o trimita, a cenzurat-o, si a reprodus-o bunicului. El m-a acuzat ca vreau sa-l distrug, eu i-am acuzat ca-mi incalca dreptul la viata personala, si fiecare dintre noi nu-ntelegea care-i problema celuilalt.

Si azi, cand citesc amintirile lui Cartim, Alphadog, Nelinistitu sau trimiterile lui Flavius catre celelalte articole din presa, mi se face dor de acele vremuri si ma bucur ca n-am cum sa ma intorc inapoi fiindca in ciuda dementei acelei ere, tentatia-i mare.

Comentariile vor fi posibile numai in episodul final al acestei serii.

Sources / More info: 100Kro, catcher-salinger, cartim-decembrie, alphablog-decembrie, nelinistitu-decembrie, flavius-lambada, puric-zidul, gorbi, dw-ceau, ziua-valentin, rfi-durandin, rfi-times, yt-patpievici@rel, yt-europa-libera

Thank you for reading (mulţam fain pentru cetire)! Publicat Tuesday, December 22, 2009 . Similar articles under the following categories (poţi găsi articole similare sub următoarele categorii): (Subscribe), (Subscribe), (Subscribe) . Dacă ţi-a plăcut articolul, PinIt-uieste-l, ReddIt-eaza-l, stumble-uieste-l altora, trimite-l pe WhatsApp yMess şi consideră abonarea la fluxul RSS sau prin email. Ma poti de asemenea gasi pe Google. Trackback poateputea fi trimis prin URL-ul de sub Comentarii.
Aici vei găsi ştiri inedite, articole hazoase, perspective originale in politică, societate, economie şi relaţii interumane. QUESTIONS (Intrebări)? We got Answers (Răspunsuri există)!  
blog comments powered by Disqus