Cine este proponentul "comportamentalismului radical" si de ce ne-ar pasa de el? Eu cred ca munca "celui mai influent psiholog al secolului 20", desi controversata, este antidotul perfect pentru determinismul genetic ce pare sa controleze "gandirea" romaneasca.

Despre libertarianism am discutat cu ocazia diagramei lui Nolan, a Somaliei si a psihologiei dreapta-stanga. Probabil trasatura cea mai deprimanta si nociva a societatii romanesti actuale este credinta crescanda in determinismul genetic, credinta cu atat mai perversa cu cat de cele mai multe ori este subconstienta. Romanii considera ca indiferent ce incerci sa faci, factorul determinant in dezvoltarea  si succesul tau ca individ este zestrea genetica si aceasta nu poate fi controlata post-partum (in linii mari). Educatia este ceva ce cumperi daca [parintii au] bani, incepand cu meditatii in scoala primara si o diploma de facultate privata, daca meditatiile n-au dat rod.

Libertarianismul are, in intelegerea mea actuala, mai multe probleme de functionare. Chiar in ipoteza ca ar fi posibil sa trecem la asa ceva si ca un astfel de sistem ar fi stabil si rezilient, ramane obstacolul intelegerii si acceptarii generale. Majoritatea oamenilor sunt la fel de preocupati de libertarianism pe cat sunt preocupati de probleme de drept constitutional, adica deloc. Dar asta n-ar fi nimic daca n-ar exista probleme majore de gandire critica. Si mergand pe panta asta, ajungem invariabil la concluzia ca practic nici un sistem “revolutionar” (adica non-capitalist) de functionare a unei economii / societati nu poate subzista fara schimbarea mentalitatilor. Nu putem spune ca oamenii trebuie sa invete ce-i libertarianismul ca acesta sa poata functiona – asta-i ce spuneau si comunistii cu “omul nou”. Mai degraba, ar trebui sa militam pentru cresterea nivelului general de cunostinte si a abilitatii de a gandi critic, intrucat asta serveste intregii societati, indiferent in ce directie s-ar indrepta. Si cum in trecut s-a dovedit ca ideile libertariene, desi functioneaza minunat in economie, nu prea merg bine in educatie, ar trebui sa urmam exemplul finlandez.

Dezbaterea principala intre stanga si dreapta in educatia americana este intre educatia centralizata (stanga) si libertatea de a alege (dreapta). Stanga sustine ca daca “charter schools” (scolile private) au descoperit o metoda noua si mai buna de a invata, aceasta ar trebui adoptata in invatamantul existent si ca a avea mai multe sisteme alternative conduce la cresterea cheltuielilor si, in ultima instanta, erodarea procesului educational; dreapta sustine ca sistemul de invatamant este la pamant si imposibil de reformat si ca tot ce ei incearca este sa ofere parintilor alternative.

PDF Docs: [KENNETH MACCORQUODALE - On Chomsky's Review of Skinner's Verbal Behavior] [Skinner-UNESCO] [The Case Against B.F. Skinner by Chomsky] [Editorial: B. F. Skinner and his contingencies] [The Non-Punitive Society - BF Skinner Foundation] [B. F. Skinner, J. K. Galbraith, and the Economics of Affluence] [Two Quotes from Chomsky's Review of B.F. Skinner's Verbal Behavior] [B.F. Skinner: Myth and Misperception] [Behaviour Therapy]

Un focus pe educatie la nivel guvernamental are, prin concentrarea investitiilor in profesori, si “efectul secundar” de a contribui la emanciparea femeilor, intrucat creste salariile intr-un sector in care femeile se regasesc intr-o masura mult mai mare decat in altele, probabil si datorita educatiei lor, dar in principal – zic eu – datorita unor preferinte puternic influentate de biologie (deci dificil de schimbat prin educatie).

Principal Skinner din Simpsons este inspirat de B F Skinner. Inclin totusi sa-l cred pe B. F. Skinner, dar nu in totalitatea ideilor sale si le resping pe cele mai extreme. El considera ca rolul zestrei genetice in dezvoltarea unui individ tinde catre zero, mediul sau inconjurator si educatia primita avand importanta maxima. Cartea sa Verbal Behavior a fost puternic criticata de Chomsky iar Skinner nu s-a obosit sa se apere, ceea ce a dus la incetinirea absorbtiei ideilor sale.

In ce ma priveste, consider ca un copil este supus regulilor de “comportamentalism extrem” descrise de Skinner si, in masura in care este educat fie in scoala fie de mediul inconjurator, dezvolta gandirea critica necesara vietii adulte. In consecinta, nu putem aplica ideile libertariene copiilor si sistemului de educatie. Educatia este ceva ce cu greu poate functiona intr-un sistem anarhist sau libertarian; este probabil unul din putinele motive care justifica existenta unui guvern / stat organizat. Este de asemenea ceea ce permite individului sa functioneze intr-o piata libera si o societate complexa si sa ia decizii individuale. In absenta educatiei, avem fenomene precum gasim cu toptanul in blogo.ro-oaie, ca sa nu mai vorbim de soselele de centura.

Nu consider ca trebuie sa ajungem la “activitatile / experimentul” descrise de Anthony Burgess in A Clockwork Orange, dar daca reusim sa acceptam ca educatia si mediul inconjurator sunt cel putin la fel de importante ca zestrea genetica, daca nu mai ~, suntem pe drumul cel bun.

Iata si critica lui Chomsky, din wikipedia:

Chomsky also reviewed Skinner's Beyond Freedom and Dignity, using the same basic motives as his Verbal Behavior review. Among Chomsky's criticisms were that Skinner's laboratory work could not be extended to humans, that when it was extended to humans it represented 'scientistic' behavior attempting to emulate science but which was not scientific, that Skinner was not a scientist because he rejected the hypothetico-deductive model of theory testing, that Skinner had no science of behavior, and that Skinner's works were highly conducive to justifying or advancing totalitarianism. The fields of Relational Frame Theory and ACT Therapy are currently attempting to deal with most of these suggestions.

Din criticile aduse lui Skinner s-a nascut de altfel si “psihologia cognitiva”.

Articolul acesta prezinta, in linii mari, dezbaterea americana intre “libertate” si educatie centralizata. Nu am stat sa explic de ce alegerea este falsa, dar ar trebui sa-i fie oricui evident dintr-un studiu al sistemului finlandez, care se intampla sa fie cel mai bun din lume si unde nu exista asa multa “libertate”.

In Romania, stim ca toti oamenii cunoscuti / bogati / instariti isi trimit copiii la scoala in strainatate (cu exceptia lui Mugur Isarescu), tot astfel cum cei cu probleme de sanatate tot in strainatate si le rezolva. Domnul Nastase, despre care am mai scris cand cu votul diasporei si presupusa fraudare, si-a trimis copilul la liceu in Elvetia. Conform revistei Kamikaze, Mihnea ar fi ajuns acolo pe banii unei fundatii care a murit intre timp. Ce n-a murit este firma d-lui Robert Radu?a, fostul director al acelei marinimoase fundatii, care este un important concesionar in Delta Dunarii si care i-ar fi dat bursa lui Mihnea in schimbul concesiei. In Elvetia, Mihnea si-a pictat zvastici pe mana iar Adrian Nastase a gasit solutia: o bursa Elie Wiesel.

Motivul pentru care nu prea imi vine sa critic un lider politic roman pentru coruptie este ca nu pot determina obiectiv daca 1) coruptia s-a intamplat intr-adevar si 2) cat este de corupt fata de ceilalti lideri. Mai precis, in ipoteza ca Nastase si-a “ajutat” prietenii, oare ceilalti oameni politici n-au facut la fel? Mai departe, daca oportunitatea s-ar fi ivit si as fi fost in locul lui, oare nu mi-as fi trimis si eu copilul in Elvetia? Totusi, cand el scrie pe blog despre ce-a invatat din cartea unor francezi, “stanga dupa criza”, parca ceva miroase urat:

Solutia 2: Scaderea dezechilibrelor din educatie. Accent mai mic pe marile scoli (ei le au!) si accent mai mare pe educatia pentru toate categoriile sociale (nota: in Romania, daca o scoala de la tara da rezultate slabe, nu trebuie sa o inchidem, ci sa o sprijinim si mai mult pentru a da rezultate bune; doar orientand banii spre liceele bogate nu vom da sanse tuturor cetatenilor)

Voi rescrie acest articol (mai putin partea cu Nastase) pentru edutarian.com. In ce priveste nature v nurture, consider ca adevarul se afla undeva la mijloc, mai inclinat totusi catre nurture. O discutie interesanta pe tema raselor si rasismului la gnxp.

Sources / More info: wiki-skinner, wiki-rad-beh, wiki-beh-an, kamikaze-mihnea, hn-mihnea, hn-wiesel, nastase-stanga, nastase-elie, yt-edu