Intre doua posibilitati care par a avea (ne)sanse egale de esec, eu o prefer pe cea “completa”. Este trist sa te-apuci sa comentezi pe tema unui poem de pe un alt site si cand altii vor sa vada despre ce vorbesti, sa mearga acolo si sa descopere un haiku 404. Asa ca-i dam inainte cu un poem ce-mi starneste un deja-vu ce penduleaza intre Eminescu (vezi Rugaciunea unui dac) si Sorescu.
Nu ma mai aruncati, va implor nu ma mai aruncati Nu ma mai aruncati, va implor nu ma mai aruncati Ci dati-ma cailor, numai cailor | Povestea vorbei Sa-l legam, ziceam, sa-l legam. Sa-l legam, ne-ndemnam, sa-l legam. |
Urmatorul poem (Treceam) este considerat ca fiind un mesaj pentru cenzori, sau o scuza pentru optiunea comunista adresata publicului. Imi pare ca se potriveste cu cel alaturat..
Apostazie Se plâng de mine paduchii ca nu-i iubesc. Se plâng de mine sobolanii ca nu-i pup în bot. Se plâng de mine hienele ca nu ies cu ele la plimbare. Cu toate aceste spurcaciuni nu vreau sa am a face, | Treceam Treceam printre tigri Treceam printre jaguari Treceam printre leoparzi Iar ei, cuprinsi de perplexitate, |
Dupa poemele sale “priapice”, sanilor a-nceput sa li se spuna “bogze”, ne spune Sasa Pana prin Claudia Daboveanu:
Amuzat de replicile refractare la adresa noii sale vocabule poetice, Geo Bogza îi scrie lui Sasa Pana la 7 iulie 1929: “M-a încântat peste masura denumirea de bogze date tâtelor, asta îmi place grozav si te rog imens sa ai grija ca aceasta denumire sa se întinda, sa prinda radacini”. O întâmplare povestita tot de Sasa Pana este menita sa contureze, din nou, ascutimea spiritului rebel al tânarului debutant, dublata de un umor înteles – la vremea aceea – doar de “unistii” sai: “Dupa ce oblonul laptariei a fost tras, am procedat la ospatul festiv. Eram cinci: Geo, Victor Brauner, Al. Marius, Roll si cel care evoca aici acea zi de vara. Calambururile zburau ca mingile de tenis. Apoi am pornit într-o hoinareala. Pe când urcam costisa Strazii dr Istrati, Geo a facut dintr-o foaie de ziar un cornet imens, înfigându-l cu partea subtire în prohabul pantalonilor. Strada la ora aceea era pustie. Geo pasea înainte mândru si înalt, iar noi izbucniram în râs. Dar subit, pentru ca era o curba, ne-am trezit în fata cu trei fete... Am auzit un tipat si trioletul s-a retras de-a-ndaratelea. Geo s-a apropiat de fetele uluite si, luând cornetul în mâna, le-a spus rar, silabisind: “Din care fapt se poate constata ca autorul Jurnalului de sex are si un sex de jurnal”. (..) Gardienii interbelici ai sanatatii morale l-au plasat în top 10 “scriitori pornografi”, alaturi de Mircea Eliade, Tudor Arghezi, Felix Aderca, N.D. Cocea. Cenzura comunista nu i-a publicat “Poemul invectiva” niciodata.
Nu cred ca el era “puiut de comunist”. Suprarealismul era supercool in acele vremuri, poate mai mult decat este acum. Iar daca acceptam ca Dali, un coleg de breaslasupercoolism, l-a luat la misto pe ceasca atunci cand l-a felicitat in 1974, de ce sa nu-i oferim aceeasi marja de miscare si lui Bogza, cu atat mai mult cu cat avea in fratele sau exemplul cuiva care era redus la tacere in urma unei incercari esuate de a “fugi”? Doar fiindca-i “de-al nostru”?!
Poezia lui Geo Bogza nu este numai o alta fata a modernitatii, ci o alternativa la poezia poetilor canonic modernizati de critica autohtona. (Gabriel Nedelea)
Habar-n-aveam de poezii. Credeam ca e numai autor de descrieri intru torturarea scolerului. Multzam ca m-ai scos din nestiinta :)
ReplyDeleteNici eu n-aveam. Noroc cu Goagal :)
ReplyDeletesi care-ar fi motivul pentru fiecare?
ReplyDeletePentru ca autocontrol e una, iar autocenzura e alta. Chiar daca din avion pot sa semene, n-au in fapt nimic a face una cu alta ca difera motivul, iar cenzura e stupida fix din cauza ca motivul e stupid.
ReplyDeleteDe ce-ar fi autocenzura stupida? Tu-ti bagi pula in ceva vreodata?
ReplyDeleteHa! Daca e cenzura, mi-e ca tot cam stupida este :) Dar e buna scaparea gasita :)
ReplyDeleteauto~
ReplyDeleteExista si cenzura care nu-i stupida? :)
ReplyDeleteChiar imi lipsea "dar de fapt despre ce e vorba"-ul tau :)
ReplyDeletePrezentam numai poeziile lui Bogza cu care - ca titlu personal - simt o oarecare conexie prin sentimentul romanesc de transhumanta a cenzurii stupide :P
Deci care-ti e pasul ca nu l-am prins. Sau tot n-a avut loc si urmeaza in iv?
ReplyDeleteDeci care-ti e pasul ca nu l-am prins. Sau tot n-a avut loc si urmeaza in iv?
ReplyDeletePai motivul cenzurii e in esenta refuzul dialogului (cine nu zice ca noi e impotriva noastra si harst, jos capatana, ca nu stam la discutii cu dusmanii). Autocontrolul are in general scop de directionare si dozare efortului, educare, eficienta etc.
ReplyDeletePai de ce ar fi alta? Autocenzura e cenzura pe care ti-o aplici singur, in esenta pentru ca eviti sa-ti rezolvi un conflict interior si alegi in schimb sa-l inabusi/cenzurezi. Refuzul dialogului cu sine. Daca eu vreau in fapt sa fumez, dar ma fac ca nu vreau pentru ca sunt convinsa ca e lucrul dracului sa fumezi, e autocenzura. Daca aleg sa nu fumez cand sunt pe langa copii sau femei gravide oricat as muri de pofta, e autocontrol.
ReplyDeleteDaca te autocenzurezi abtinandu-te sa nu injuri sau folosesti un limbaj mai putin licentios (si astfel mai in ton cu o anumita situatie) decat ai avea chef nu cred ca poti spune neaparat ca eviti sa rezolvi un conflict interior.
ReplyDeleteDistinctia pe care o faci in ultimele doua propozitii imi pare oarecum "personal-semantica" si nu sunt sigur ca exista in realitate. De ce nu sunt cele doua cuvinte intersanjabile in exemplele tale?
Pentru ca in primul caz interzici in fapt o actiune pentru actiune in sine, nu pentru ceva considerente argumentabile. Aceea e cenzura (auto sau nu), decretarea a ceva drept indezirabil si deci interzis fara discutii si fara considerarea contextului. In plus imi pare clar ca evita conflictul interior intre ceea ce vrea omul si ceea ce crede ca-i bine sau nu. In al doilea caz e o decizie rationala bazata pe niste considerente clare si contextuale si nu evita conflictul fumatului ca act catusi de putin (poti oricand sa pleci de langa gravide si sa fumezi).
ReplyDeleteDecizia aia rationala nu evita conflictul, da' nici nu-l rezolva; ba poate creeaza un altul mai mare, ceva de genul: 'tui mama ei de gravida, ca nu pot fuma si eu o tigara..tre' sa ma controlez :)
ReplyDeleteAia imi pare ca e doar in mintile care nu prea le au cu autocontrolul. Ce drac de conflict e ala adica daca tu insuti ai luat decizia ca nu vei fuma langa gravide? Conflictul de care zici apare doar daca in fapt NU ai luat tu decizia asta, ci doar incerci sa te conformezi unei cutume - caz care de altfel nu prea ma intereseaza (din exterior e acelasi lucru probabil daca faci ceva pentru conformism si daca faci acelasi lucru pentru ca pur si simplu ai ajuns la o concluzie rationala sa faci lucrul cu pricina).
ReplyDeleteEu in mandra mea prostie gandesc ca modul cum definesti autocenzura si autocontrolul (mai precis, diferenta pe care o faci) nu-i aceeasi cu cea pe care o fac (daca o fac) majoritatea vorbitorilor de lb romana. Mie-mi pare ca autocenzura are mai mult a face cu exprimarea, in timp ce autocontrolul mai mult cu actiunea. Daca ma abtin sa pleznesc un bou se cheama ca ma (auto)controlez, pe cand daca ma abtin sa spun ceva anume, se cheama ca ma (auto)cenzurez.
ReplyDeleteAtasezi de asemenea cenzurii in general (chiar si autocenzurii) niste conotatii tare negative. Eu nu sunt un fan al cenzurii, dar lipsa cenzuri impuse din exterior face autocenzura mai necesara. Si-asta pentru ca omul este un amalgam de instincte primare (majoritatea antisociale sau sociopate) si atitudini invatate (majoritatea care faciliteaza traiul intr-o comunitate si oarecum altruiste). Freud are o intreaga teorie pe tema asta cu ego, superIDu' etc.
Oricum, imi pare fenomenal cat de masculin gandesti. In subtirea mea experienta, masculii sunt in general mult mai anticenzura decat femeile. Nu-i asta un lucru rau, e numai surprinzator :)
Da, eu ii atribui conotatii foarte negative, absolut. Distinctia bazata pe gest vs. cuvinte o fi ea la indemana majoritatii, dar mi se pare cam superficiala (ceea ce nu e surprinzator pana la urma). In fond si a spune ceva e o actiune daca stai sa te gandesti (bine, eventual nu la fel de direct-contondenta desi...cuvantul taie mai bine decat sabia...).
ReplyDeleteDaca femeile or fi mai putin anticenzura, e probabil din cauza ca la o adica oricum nu se sinchisesc prea tare sau gasesc o cale alternativa. Nu ca as fi de acord ca-i cea mai buna idee, dar altminteri nu vad explicatia diferentei de-o zici (n-am prea studiat problema, deci nu-mi dau seama in ce masura as putea confirma sau infirma observatia).
Cat despre sexul gandirii (ha!), imi pare ca gandirea logica e (dintr-o greseala istorica :D ) considerata apanajul barbatilor. Din aceeasi greseala istorica, empatia si intuitia sunt cica si ele apanajul femeilor.
Da, putem zice ca autocenzura este un subset al autocontrolului.
ReplyDeleteNu cred ca-i vorba de o "greseala istorica" in ce priveste "sexul gandirii" ci mai degraba de "observatii empirice generale" (ceea ce inseamna ca exista o gramada de exceptii) :)