Guest Post: De ce NU Traian Băsescu

AlphaDog are unul dintre cele mai originale si mai bine scrise bloguri din blogo.ro-oaie. Pe blogul sau insa se abtine de la politica, urmand probabil indemnul lui Plesu (vezi surse). Reproduc articolul sau integral, caruia i-am aplicat cateva mici modificari de format si caruia i-am adaugat o lista de clipuri incluzand "Ferma Animalelor" lui Orwell in totalitate. Ma bucur sa prezint un alt punct de vedere, fie ca seamana cu-al meu, fie ca nu.
Cum am promis lui Zamolxis, vin cu cîteva motive pentru care nu voi vota Traian Basescu. Motive personale, pe care le-am construit în decursul ultimilor ani.
Ma consider o persoana inteligenta. În decursul timpului am avut tangente cu fel si fel de persoane, mai bune sau mai rele. Considerati „mai rele” persoanele care nu au acelasi sistem de valori cu al meu. Astfel, am tot triat din chipuri în ultimii zece ani. Asa procedez si pe tarîmul virtual. Frecventez bloguri pe care le consider sincere, chiar daca uneori nu sînt de acord cu unele pareri ale autorilor. La fel se întîmpla si cu Zamolxis si articolul sau scris în urma aparitiei celebrului filmulet cu Basescu în rolul batausului de copii. N-am fost de acord cu unghiul abordat si l-am combatut. Cunoscîndu-i opiniile din zecile de articole scrise pe blogul sau, i-am catalogat opinia ca sincera, chiar daca nu se încadreaza în sistemul meu de valori. Eu n-am nevoie de instructiuni de folosire, atunci cînd privesc o imagine în miscare. Asta ar însemna ca de fiecare data cînd vizionez un film, sa stau cu un ochi si la cîte o critica scrisa de Alex Leo Serban sau Andrei Gorzo (critici de film) în Dilema Veche si sa ma hotarasc daca îmi place sau nu pelicula. Dar aici îi gasesc si cîteva circumstante atenuante domnului Zamolxis. Fiind plecat de ceva timp în Canada, a lasat în urma, la momentul respectiv, o tara condusa de catre PSD (sau PDSR). O formatiune care a mostenit de facto radacinile unicului partid al Epocii de Aur si care, sub conducerea lui Ion Iliescu, a frînat într-o mare masura trecerea societatii românesti catre democratie. Fiind un libertarian, deduc de aici ca Zamolxis are o rezerva extrem de mare atunci cînd se aduce în discutie numele Partidului Social-Democrat. Cred ca-l vede instantaneu pe Ion Iliescu. Logic el se îndreapta catre figura celui care se afla în opozitie. În cazul nostru, acesta fiind Traian Basescu, care în mod logic s-a pozitionat în ultimul timp pe pozitii anti-Iliescu si anti-comunism.

Subiectul

Dar sa revin la matca. Spuneam ca ma consider o persoana cu un anumit nivel de inteligenta. Motivul principal pentru care eu NU MAI votez cu Traian Basescu este acela ca, prin tot acest film pe care îl pune în scena ca regizor, scenarist si actor (un adevarat Sergiu Nicolaescu), îmi jigneste inteligenta cu minciuna pe care o propaga la fiecare discurs al sau.

Anticomunism

Traian Basescu, dupa cum spuneam mai sus, joaca de scurt timp cartea anticomunista, încercînd sa sensibilizeze o categorie sociala care a suferit într-o masura mai mare din cauza regimurilor comunist si postcomunist. Persoanele care au populat închisorile comuniste din cauze politice, cît si persoanele apropiate acestora, au o repulsie atunci cînd apare în scena Ion Iliescu, care nu poate fi rupt de regimul Ceausescu si, mai rau, de mineriadele din 90-91. Ce uita actualul presedinte este faptul ca a facut parte, activ, din guvernarea Iliescu în perioada 1990-1992. Scrie clar în CV-ul sau (cv-base). Asta dupa ce revenise din Belgia, unde ocupase functia de Sef al Agentiei NAVROM din Anvers. Nu ma îndoiesc ca actualul presedinte a ajuns în acea pozitie ca anticomunist si nesecurist ce a fost. Chiar el, în 2004, la dezbaterea finala pentru cursa prezindentiala marturisise ca are o mîhnire. Ca dupa 15 ani, pentru Palatul Cotroceni, se lupta doi fosti comunisti.
A jucat cartea sinceritatii si a cîstigat. Mie, cel putin, mi s-a parut sincer. Atunci a mai zis, extrem de clar, sa functioneze institutiile statului. Personal cred ca el tocmai asta nu face zilele astea, negînd formarea unei majoritati parlamentare. De ce? Pentru ca din ea nu face parte partidul condus de domnia sa, PD-L. Parlamentul si Guvernul României nu functioneaza din cauza ambitiei lui Traian Basescu. Dar revin la fibra anticomunista a lui Traian Basescu, care mi se pare extrem de firava. Însusi Partidul Democrat-Liberal este o copie în miniatura a PCR. Exista O SINGURA voce, UN SINGUR conducator, O SINGURA parere. Asa cum a declarat într-o emisiune de la B1 TV, luna aceasta, atunci cînd a venit vorba despre fosta ministreasa Monica Iacob Ridzi, el este presedintele PD-L. Spre deosebire de Marean Vanghelie, care habar n-are sa conjuge verbul a fi, Basescu nici macar nu se chinuie. S-a oprit la EU SÎNT. Restul nu mai conteaza. Întreaga sa cariera politica a fost construita pe pusee autocratice cu influente staliniste. Daca pentru comunistii români din perioada postbelica toti opozantii erau denumiti burghezi, mosieri sau chiaburi, si înfierati ca dusmani ai poporului, acum Basescu îsi denumeste adversarii politici moguli si îi ameninta: De ce le e frica nu scapa! El este ALESUL care reprezinta vointa poporului. În orice discurs al sau încearca sa se pozitioneze ca singurul reprezentant legitim al românului. Cine nu e cu el nu conteaza. La fel a procedat si cu vocile critice din interiorul partidului, care au primit de fiecare data cîte un pumn în gura. La figurat, totusi. Cînd n-a putut sa dea cu pumnul, a dat cu papucul. Cele doua abordari mi se par extrem de apropiate. Dar sîntem în 2009, an în care presedintele României Traian Basescu, independent politic, intercepteaza convorbirile adversarilor sai politici, pe care le foloseste apoi în declaratiile de presa. ANTICOMUNISM?

De dreapta sau de stanga? Basescu, traseist pe autostrada doctrinelor politice

O alta gogorita pe care Traian Basescu încearca s-o bage sub nasul electoratului este aceea ca PD-L si persoana sa reprezinta DREAPTA. Din nou, îmi jigneste inteligenta. Eu n-am uitat ca pîna în anul 2005 (!) Partidul Democat a facut parte cu mîndrie din Internationala Socialista. Din care a iesit subit în 2005, dupa cîstigarea alegerilor prezidentiale, îndragostindu-se, la fel de subit, de valorile dreptei si de Partidul Popular European. Miscarea a fost o lovitura surprinzatoare. Ulterior, asistînd la desfasurarea filmului, am realizat ca aceasta curba spectaculoasa în ac de par a fost facuta pentru a încerca sa înghita PNL, care pîna în momentul 2004 ramasese singura formatiune politica credibila de centru-dreapta, dupa dezintegrarea PNT-ului. Nu întîmplator PNL s-a scindat în perioada guvernarii Dreptate si Adevar, fapt ce va conduce la ruperea coalitiei. Cu toate astea, Basescu nu a reusit sa dezintegreze gruparea liberala, care a ramas la guvernare cu ajutorul PSD. Toate astea nu l-au împiedicat sa îsi puna în denumirea partidului cuvîntul liberal, dupa unirea PD cu grupul plecat din PNL, înjurînd în acelasi timp guvernarea Tariceanu, ca un adevarat presedinte independent.
Mai amintesc faptul ca Basescu devine presedinte al Partidului Democrat (succesorul FSN-ului) în 2001, dupa Conventia Nationala Extraordinara din 18-19 mai, cu sloganul România puternica – România Social Democrata (conventia). Contracandidatul sau de atunci era Petre Roman, ce detinuse presedintia partidului de aproape 10 ani. La scurt timp, acesta paraseste partidul plin de valori democratice. Acum, dupa nici 10 ani, se întîlneste cu baietii destepti din PD-L si discuta despre valorile liberalismului. DE DREAPTA?

Anticoruptie

Un alt pilon pe care si-a construit aceasta campanie electorala se bazeaza pe lupta anticoruptie. Aceeasi lupta clamata si în 2004, cînd se lupta cu Adrian Nastase pentru Cotroceni. La tepe în Piata Universitatii. Pe atunci Gabriel Oprea, membru PSD, care ocupase functiile de prefect al Capitalei si  ministru al Administratiei si Internelor în cabinetul Nastase, era denumit de Basescu capul mafiei personale a lui Adrian Nastase. Dupa 5 ani acesta este nominalizat ministru al Internelor în cabinetul lui Livache (Liviu Negoita) si garnisit cu 4 stele de general de catre mîna prezidentiala. Acesta este un scurt exemplu al luptei sale anticoruptie. Daca-s cu mine, atunci nu mai sînt corupti. Adriean Videanu, minstrul Economiei si, mai nou, al Sanatatii, membru de marca al PD-L a fost condamnat în mai 2009, de Tribunalul Bucuresti, la plata unor daune catre Primaria Mun. Bucuresti, în valoare de 4,4 milioane de lei (peste 1 milion de euro). Omul fusese primar al capitalei în perioada 2005-2008 si, ca un bun gospodar, si-a îndeplinit cu brio atributiile (videanu-despagubiri). Traian Basescu, din pozitia de luptator îndîrjit împotriva coruptiei l-a pastrat în functie pe Videanu fara nici o jena. Acelasi Basescu care declara, în urma cu ceva timp, ca atunci cînd asupra unui ministru va plana orice suspiciune de coruptie va cere premierului eliberarea sa din functie. Aceeasi atitudine a avut-o si în cazul ministresei Tineretului si Sportului a cabinetului Boc, Monica Iacob Ridzi, care a stors rîuri de critici si texte din partea presei în acest an. Ridzi si-a dat demisia. N-a fost demisa (scandal-ridzi). E drept, Monica este buna prietena cu fiica-sa pe care a ajutat-o în campania pentru Parlamentul European. Si acum Basescu se refera la Ridzi numind-o un copil.
Ca sa închei cu acest capitol, aduc în discutie dosarul Flota. Dosar care înainte de 2005 spunea ca Traian Basescu, din functia de ministru al Transporturilor în perioada 1991-1992 a prejudiciat statul român cu  325 de milioane de euro. Dupa alegerea sa în functia de presedinte al României, milioanele se topesc (petre-roman-flota). Prejudiciul este 0. Probabil vasele acelea nici macar nu au existat. Despre Elena Udrea nu mai vorbesc. Daca Zamolxis este curios în privinta blondei, poate sa foloseasca serviciile Google. Rezultatele vor fi mai mult decît suficiente. ANTICORUPTIE?

Concluzii

Probabil unii dintre cei care vor citi acest text vor avea obiectii. Vor spune: da, dar si Geoana... Sincer, nu ma intereseaza. În acest moment reprezinta celebrul si eternul rau cel mai mic. Sînt constient ca nici liderul pesedist nu este vreo floare imaculata a politicii. Iar PSD este un partid dubios, întesat de personaje care rivalizeaza cu Berceanu, Videanu, Udrea, cuplul Ridzi sau Mantog.
Ca sa închei, nu îmi doresc un presedinte care nu accepta critica. Care nu accepta dialogul pe idei. În urma cu cîteva zile am vizionat cîteva imagini cu Basescu din campania 2004. Un Basescu la fel de grobian ca cel de astazi. Pe vremea aceea era ceva nou. Era diferit de Nastase, care era uns cu toate alifiile. Atunci a cîstigat si a dus grobianismul la nivel de administratie prezidentiala. Asa a condus tara, cu înjuraturi, cu batutul pumnului în masa, cu hahaiala si cu rezultate mai mici decît puta de furnica. Omul acesta este atît de îngrozit de critica, încît s-a înconjurat doar cu oameni care nu spun altceva decît opinia sa. Orice alte pareri le considera crimagîndiri.
Zamolxis ma întreba, în subsolul articolului sau despre pumnul lui Base, daca aparitia filmuletului din 2004 a schimbat ceva în ce ma priveste. Am raspuns ca nu. În schimb, altceva mi-a accentuat greata de Basescu. M-au oripilat toate slugile sale, din PD-L si din presa, care au deschis gura spunînd ca pumnul nu e pumn si ca, de fapt, el nici macar nu exista. Am avut impresia ca toti purtau acelasi chip. Parca toti erau stapînul fermei Manor.
În cazul nostru, toti erau Basescu.
Poate ca eu sînt un magar, un animal de povara, dar nu am nevoie de niste porci, cu sau fara pedigree, care sa-mi spuna ce sa gîndesc, ce sa vad si ce nu.
Dezbaterea continua!!!
Sources / More info: Plesu-dilema, cv-base, conventia, videanu-despagubiri, scandal-ridzi, petre-roman-flota, yt-animal-farm, flickr-animal-farm, wiki-animal-farm, Animal Farm @ Amazon