folosirea virgulei si simtul limbii  

Ţâpat in , , , ,

Am avut recent o scurta discutie cu Elhunes pe twitter. Este despre gramatica, o arta greu de stapanit pentru romanul emigrant, in special pentru cel care se adapteaza tarii adoptive.

Mi-a intrat recent pe radar o ciripitura de ieri a kojmarului:

stiai ca, azi, Michael Caine implineste 77 de ani?

Inainte de a citi mai departe fa o scurta pauza si determina daca ti se pare ceva incorect in propozitia fraza de mai sus. Mai precis, sunt la locul lor virgulele care incadreaza cuvantul “azi”?

@Ellunes backgroundStiu ca un articol despre gramatica va avea o audienta extrem de restransa, cum de altfel au avut si articolele din seria Academicianul Cur (I, II, III), dar aceasta audienta mult mi-i draga mie.. Big Hug

N-as putea spune de ce, dar la prima vedere, virgulele care il incadreaza pe “azi” mi s-au parut redundante. Dar asta e twitter, nu un tratat de gramatica, asa c-am trecut mai departe. Numai ca la scurt timp, Ellunes semnaleaza o greseala de gramatica pe VoxPublica si-am sarit si eu cu-a mea. Incepem apoi o discutie relativ lunga, in care eu sfarsesc prin a concede ca nu-i greseala:

Atacul virgulei ucigase, pe voxpublica "Încalzirea vremii da din nou idei celor, care presteaza anumite servicii"http://voxpublica.realitatea.net/politica-societate/spala-pa...about 11 hours ago

vezi si http://twitter.com/visurat/status/10468502385 (stiai ca, azi, Michael Caine implineste 77 de ani?) :) RT @EllunesAtacul virgulei ucigase, pe voxpublica "Încalzirea vremii da din nou idei celor, care presteaza..about 11 hours ago

@zamoca Desi sunt departe de ceea ce s-ar numi un fan al individului, in cazul ala, virgulele sunt corecte. Sorry! :)about 11 hours ago

@Ellunes ce rost are sa-l pui pe "azi" intre virgule? consideri ca e o regula gramaticala sau "added emphasis"?about 11 hours ago

@zamoca Nu e vorba de rost aici, ci de corectitudine. Pe principiul merge si/si :) Pe buneabout 11 hours ago

@zamoca Incearca sa inlocuiesti "azi" cu "in 15 martie". Vezi, tot nelalocul lor ti se par acum virgulele?about 11 hours ago

Exista 2 ratiuni de folosire a virgulei: 1 - e necesar (e.g., apozitie) si 2 - reprezintare a intonatiei vorbitorului. In nici unul..about 11 hours ago

(cont'd) din cele 2 exempleabout 11 hours ago

(cont'd) ..nu-i necesara folosirea virgulei deci cade in "intonatie". Acum, granted, exemplul tau e grosolan si zgaraie retina mai tare..about 11 hours ago

(cont'd) decat cel dat de mine. Totusi, intercalarea lui "azi" e nejustificata. Dixit. :) @Ellunesabout 11 hours ago

jasshans: @zamoca cu cine te certi :))))about 11 hours ago

@jasshans nu ma cert, discutam. sunt curios daca @Ellunes are argumente mai tari, dat fiind ca din cate-am vazut gandeste brici :)about 11 hours ago

@zamoca Eu chiar nu tin sa te conving de nimic, cu atat mai putin sa ma cert. Intr-adevar, zgarie auzul, e inutila, dar e corect.about 11 hours ago

@Ellunes Deci. :) Greseala semnalata de tine este mai clara, fara indoiala. Greseala semnalata de mine e mai greu de prins, dar ramane gr...about 11 hours ago

@Ellunes subiectul este interesant pentru mine intrucat mi-e teama uneori ca "mi-am pierdut simtul limbii", vorba nemtilor. asa ma reasigur.about 11 hours ago

@Ellunes Regulile aplicabile de folosire a virgulei la exemplele date:about 11 hours ago

@Ellunes 1. Adverbele intercalate între subiect si predicat se pun între virgule. 2. Complementul de agent suporta fara virgule intercalareaabout 11 hours ago

@Ellunes 3. Complementele circumstantiale, când sunt între subiect si predicat, se despart prin virgula. (mai degraba relevante decat aplcblabout 10 hours ago

@Ellunes amu, ce urmeaza dupa "stiati ca" este o propozitie predicativa (PR), deci o putem considera predicat, in care caz ai dreptate :)))about 10 hours ago

@Ellunes dar mie tot nu-mi suna bine. cred ca scriu un articol pe aceasta tema :)about 10 hours ago

@zamoca Pai uite-ti si raspunsul :) "azi" e complement circumstantial de timp acolo, deci e despartit prin virguleabout 10 hours ago

@Ellunes cam asta ziceam si eu la sfarsit, nu?about 10 hours ago

@zamoca Pai si-atunci de ce am avut toata aceasta discutie, daca, de fapt, noi eram de acord? :))about 10 hours ago

@Ellunes ..de amoru' artei. plus ca eu nu eram de acord de la-nceput si de fapt si-acum am un dinte-mpotriva. las'ca scriu un articol - sperabout 9 hours ago

Regulile sus-mentionate – care sunt, de fapt, regulile 20-23 din surse – sunt aplicabile unei propozitii. Daca sunt aplicabile intr-o propozitie unor parti de vorbire, ele ar trebui sa fie aplicabile si intr-o fraza acelor propozitii care adopta acelasi rol in fraza ca partile de vorbire precedente. Cu alte cuvinte, daca regula se aplica unui adverb ce joaca rolul unui complement circumstantial de timp (“azi”) intercalat intre subiect si predicat, ar trebui sa se aplice si unui adverb aflat intre o propozitie subordonata predicativa si cea pe care aceasta din urma o determina.

Dar oare chiar nu este? In ciuda logicii si regulilor destul de clare, eu raman cu sentimentul ca virgulele n-au ce cauta acolo. Sa fie asta un exemplu de justete?

Cand stii o limba – si in special limba nativa, deprinderile de “corectitudine” devin reflexe. Vorbim corect (aceia care este) nu pentru ca ne gandim la reguli inainte de a deschide gura, ci pentru ca asa ne-am obisnuit. Desigur, daca e nevoie sa motivam ceva, facem o pauza, ne gandim la reguli si abia apoi motivam. Dar daca am sta sa constientizam si sa filtram gramatical fiecare propozitie, am vorbi ca un computer cu Windoze si-o tona de spyware.

Situatia este mai dificila pentru diasporeni. Noi suntem intr-o buna parte ca purgatorienii lui Sorescu: cu fundul in doua luntrii, intre doua lumi. Ipoteza Sapir-Whorf sugereaza ca limba invatata la nastere formeaza creierul (iarasi Aca Cur: I, III). Exista chiar un studiu care ne spune ca bilingvii alterneaza intre doua personalitati – si, prin extensie, cand vorbesti o limba straina adopti personalitatea culturii respective; pruncii isi dau seama ca la teatru, vazand cu ochii, cand adultii schimba limba de exprimare. Un studiu recent arata chiar ca pana si “stilul” somnului variaza intre etnicitati.

Si asta nu-i tot! Am pus o gramada de articole in surse care-s asa de interesante ca as putea scrie un articol pentru fiecare. Cum de altfel e demn de un blog al limbii romgleze.

  • Copiii bilingvi au mai multe (ne)sanse de a se balbai.
  • Copiii rusi (ca si chinezii) invata mai repede si mai bine ca altii; cercetatorii cred ca-i din pricina complexitatii limbii ruse – eu zic ca-i din pricina fonetismului.
  • Un accent mai putin pronuntat se datoreaza unei simpatii mai mari pentru cultura adoptiva – cei care vorbesc prost limba tarii adoptive sunt cei care raman izolati si ii cred prosti pe “gazde”.
  • Copiii care cresc in case bilingve deprind cuvintele si invata in general diferit “monolingvi”.
  • Pruncii deprind bilingualismul inca din burta mamei.
  • First language attrition: E normal sa nu-ti “vina” cuvintele in limba pe care-o vrei cand esti bilingv. Mai mult, de multe ori cand inveti o a doua limba bine o poti uita pe prima. Prima limba ramane insa “intiparita” in creier.
  • Copiii de gradinita care invata a doua limba o pot deprinde mai rapid decat cei care invata abia prima - cu ajutorul unor lectii speciale. Ei pot invata o limba complet noua inca din etapa prescolara, fara probleme.
  • Cand copiii incep sa vorbeasca, ei deja au un vocabular de sute de cuvinte.
  • Reclamele in limba nativa “cupleaza” emotional. Poate de-asta rezonez eu la filmele romanesti.
  • Indiferent de nivelul de educatie al invatatorilor, copiii au cel mai mult de castigat cand acestia ii incurajeaza.
  • Abilitatea de a diferentia constient structura vocala a unei limbi (phonological awareness) este esentiala in deprinderea unei limbi straine.
  • Copiii adoptati din alte tari isi uita rapid limba materna si devin fluenti in cea adoptiva.

Revenind la oili noastre, ce-as vrea eu sa stiu ii daca simtul meu de limba romana s-a cam tocit, sau am dreptate cu virgulele? Mai departe, este Ellunes mai “in ton” cu romana fiindca a emigrat mai recent sau fiindca spaniola e mai aproape de romana?

Sources / More info: @zamoca/diaspo-ro, @Ellunes, ReguliDeFolosireAVirgulei.doc, sd-different-p, bm-different-p, uchicago-study, ethnic-sleep, bilingual-children, babies-visual, russian-readers, foreign-accent, babies-bilingual-homes, bilingual-babies-roots, bilingualism-brain-areas, bilingual-lower-lexical-recall, preschoolers-peer-learning, faster-esl, first-language-attrition, infants-vocabulary, use-or-lose, language-emotion, 2nd-language-preschool, pre-k-supportive-teachers, phonological-awareness, adopted-children, copiii-numele, earliest-word, turn-off-tv

REGULI DE FOLOSIRE A VIRGULEI

Legenda:

- arata folosirea virgulei,

_ - arata lipsa virgulei.

1. Partile de vorbire sau propozitiile legate prin si, sau ori ori nu se despart prin virgula.

Partile de vorbire sau propozitiile se despart prin virgula legate prin: nici, dar, iar, însa, ci, si, dar si, precum si, deci, prin urmare, asadar, în concluzie.

2. Se despart prin virgula propozitiile coordonate juxtapuse.          

            “Nourii curg, raze-a lor siruri despica”

Se despart prin virgula propozitiile coordonate adversative si conclusive.

    “Copacii nu erau grosi, dar erau desi”

3. Propozitia atributiva nu se desparte prin virgula.

    “E o colega_ careia îi datorez mult.”

Doar propozitia atributiva ce exprima ceva suplimentar se desparte prin virgula:                      

“Sa trecem la ceilalti munti, a caror origine este vulcanica.”                      

“Vederea acestei lupte, care i se paruse initial…”

    4. Propozitia completiva directa asezata dupa regenta sau intercalata nu se desparte prin virgula.                      

“Pe câti i-au gasit_ i-au mânat spre curtea primariei”

    “Cunosc_ ce rautati v-au facut”                      

“Si vazând spânul_ cât e de frumoasa fata împaratului, odata se repede…

Asezata înaintea regentei, de obicei se desparte.                      

“Ce stii tu azi, eu am stiut ieri” 

5. Propozitia completiva indirecta asezata dupa regenta nu se desparte prin virgula.                      

“Nu scapi_ de ce ti-e frica”

Propozitia completiva indirecta asezata înainte de regenta se desparte prin virgula.                      

“De ce ti-e frica, nu scapi”

6. Propozitia subiectiva asezata dupa regenta nu se desparte prin virgula.                      

“Nu-i frumos_ cine se tine…”           

Propozitia subiectiva situata înaintea regentei se desparte daca este reluata în regenta printr-un pronume demonstrativ.          

“Cine nu respecta pe altii, acela nu merita sa fie respectat”

Daca nu este reluata prin pronume, nu se desparte.          

“Cine întreaba_ nu greseste”          

“Cine fura azi un ou_ mâine va fura un bou”

7. Propozitia predicativa nu se desparte prin virgula.                      

“Casa e neschimbata”

8. Propozitia circumstantiala de loc.

Dupa regenta: nu se desparte prin virgula.

    “Leaga calul_ unde zice stapânul”

Înainte de regenta: se desparte când nu se insista în mod deosebit asupra ei.

      “Unde pica nuca, pica si din talpa iadului bucatica”

Înainte de regenta: nu se desparte când se insista asupra ei.

      “Unde mi-ai spus_ te astept”

    Dupa regenta, introdusa prin acolo, se desparte.

      “Unde e ata mai subtire, acolo se rupe”

    Intercalat si asezat înaintea predicatului regentei se pune de obicei între virgule.

      “Pe dealuri, unde  te întorci, sunt pluguri”

9. Propozitia circumstantiala de timp.

Dupa regenta se desparte prin virgula numai daca în regenta se afla un complement circumstantial.

      “Mai frumoasa e toamna, când în locul florii spânzura…”

Înaintea regentei se desparte prin virgula când nu se insista asupra ei.

      “Când a patit la portita, a vorbit..”

      “Când a intrat, catelusa a latrat”.

Înaintea regentei nu se desparte prin virgula când se insista asupra ei.

      “Când l-am chemat eu_ a venit”

Când are în regenta adverb corelativ se desparte prin virgula.

      “Când te-ai saturat de privit, atunci sa vii”

Intercalata, daca se afla înaintea regentei, se pune între virgule.

      “Tot neamul Basarabilor, pâna sa prinda de veste, trecuse granita”

10. Propozitia circumstantiala de cauza se desparte de regenta oriunde ar fi, de obicei.

11. Propozitia circumstantiala de mod, dupa sau înaintea regentei, se desparte prin virgula, exceptând situatia în care se insista asupra ei, caz în care nu se pun virgule.                      

“Animalul înghiti o data, ca si când i s-ar  fi uscat gâtlejul”

12. Propozitia circumstantiala de scop sau finala, dupa regenta, se desparte prin virgula, când nu se insista asupra ei.                      

“Multe a încercat, ca sa-si poata rezolva…”          

Înaintea regentei, se desparte de obicei prin virgula.                      

“Ca sa nu ramâna repetent, mama a încercat…”

13. Propozitia circumstantiala conditionala se desparte de obicei prin virgula.

14. Propozitia circumstantiala concesiva se desparte mereu prin virgula.                      

“Cu toate ca am staruit, nu a primit propunerea mea”

15. Substantivul la vocativ care exprima o adresare obisnuita se desparte prin virgula de cuvântul sau cuvintele încrucisate.                                                                                        

“Încerc prin aceasta, domnule director,…”

16. Adjectivele aceluiasi substantiv se despart prin virgula când sunt asezate alaturi sau când sunt legate prin cuvintele nici, dar, însa.

17. Punerea liniutelor si a ghilimelelor în cadrul aceluiasi text reprezinta o formula acceptata de scriere: “Scrierea corecta sa-i, iar nu sai   arata pregatirea individului…”

18. Se pune virgula înainte de: dar, iar, însa, ci, precum si, deci, prin urmare, asadar, în concluzie.

19. Punctuatia numelui predicativ                      

“Copacii sunt înalti” – în acest caz nu se pune virgula.                      

“Copacii sunt, desigur/fireste/asadar/bineînteles/în concluzie/în realitate, înalti” – se pune virgula.          

Când lipseste numele predicativ, numele predicativ este izolat cu , sau -.

“Copacii, înalti, oamenii, veseli”

20. Adverbele intercalate între subiect si predicat se pun între virgule.                      

“Eu, bineînteles, voi îngriji de flori”                       

“Mama, fireste, era îngrijorata”

21. Complementul de agent suporta fara virgule intercalarea între el si verb.                      

“… fu primita cu bucurie de toti”

22. Complementele circumstantiale, când sunt între subiect si predicat, se despart prin virgula.                      

“Ion, de frica ploii, fugi”          

Când sunt dupa predicat, nu se despart.                      

“Ion fugi de frica”           

Când predicatul este primul, iar complementul între, nu se despart.                      

“Fugi de frica ploii Ion”                       

“Apele se despart_ de obicei_ la câmpie”                      

“Apele, de obicei, se despart la câmpie”

23. Propozitia completiva de agent se desparte prin virgula doar când este reluata printr-un pronume demonstrativ si se afla înaintea regentei.                      

“De catre cei ce vin dupa noi, de catre aceia se va realiza scopul nostru comun”

24. În propozitie, înainte de precum si ca si se pune virgula.                      

“Cartea, precum si / ca si experienta ne demonstreaza ca…”

25. Când iar este adverb cu valoare de din nou, nu se desparte prin virgula.                      

“Aceasta este iar conditie de îndeplinit pentru rezolvarea problemei”

26.       Însa                      

“Poate fi lustruit, însa nu dimineata”                      

“Fara a-l lustrui însa dimineata”                      

“Eu l-am lustruit însa, netinând cont de faptul ca…”

27.       Totusi                      

Totusi, la mare e soare mereu” – la începutul propozitiei este urmat de virgula.                      

“As fi vrut totusi sa spun doua vorbe” – în interiorul propozitiei nu se desparte.

28.       Asadar, prin urmare, deci                      

“Sa devina moral, asadar/deci/prin urmare om religios” – conclusiv, se pune virgula înainte.                      

“Concluzia este, asadar/deci/prin urmare, urmatoarea” – în interiorul propozitiei se pun virgule.                      

Asadar/deci/prin urmare, sunteti împotriva mea!” – la începutul propozitiei este urmat de ,.          

Variante din unele carti de gramatica:                      

Deci pentru explicarea fenomenelor este nevoie de…”                      

“Omul apare deci mai întâi ca producator..”

29.  În interiorul propozitiei, adverbe ca asa, bine, da, nu, sigur, desigur, fireste, exact,  
într-adevar, fara îndoiala se despart prin virgule.

30. Constructiile gerunziale sau participiale, aflate la începutul propozitiei sau al frazei se despart prin virgula.                      

“Urmând exemplul numelor care primesc diminutivari, s-a ajuns…”                      

“Adunate între ziare, cartile…”

31. De exemplu se desparte în toate cazurile prin virgule.

32. Cu sau împreuna cu atunci când dobândesc valoarea conjunctiei copulative si nu se desparte prin virgule.                      

“Toata hora împreuna cu privitorii izbucnira în râs”                      

“Ion cu cei patru colegi au sa-i bata pe…”

33. “Ochii de albastru deschis, palid, al cerului”, dar “Nu înseamna vorba goala, fara sens_ si cu atât mai putin…”

34. Pronumele circumstantial de exceptie nu se desparte prin virgula de regenta.                       

“Nu face altceva_ decât sa se plimbe”                      

“Nu-i explic altcuiva_ decât cui nu a înteles”

35. Propozitia circumstantiala cumulativa se desparte întotdeauna prin virgula.                       

“Dupa ce ca nu a învatat, mai vrea si 10”                       

“Pe lânga ca e sarac, mai face si pe fudulul”

36. Propozitia circumstantiala opozitionala se desparte mereu prin virgula.                      

“În loc sa vina, pleaca”                      

“Iesim dintr-o sala, pentru a intra în alta”

37. Propozitia circumstantiala consecutiva exprima rezultatul actiunii din regenta si se desparte prin virgula.                      

“A mâncat, ca s-a îmbolnavit”                       

“A lucrat destul, ca sa-i asigure un viitor”                      

“E prea frig, sa poti iesi afara”                       

“Sunt prea multi, ca sa încapa în sala”

38. În afara acestor reguli stabilite prin normele gramaticii limbii române, desigur, orice scriitor are libertatea folosirii virgulei în scopul claritatii exprimarii.

Mulţam fain pentru cetire! Publicat marți, martie 16, 2010 . Poţi găsi articole similare sub următoarele categorii: (Subscribe), (Subscribe), (Subscribe), (Subscribe), (Subscribe) . Dacă ţi-a plăcut articolul, PinIt-uieste-l, ReddIt-eaza-l, stumble-uieste-l altora, trimite-l pe yMess şi consideră abonarea la fluxul RSS sau prin email. Ma poti de asemenea gasi pe Google. Trackback poateputea fi trimis prin URL-ul de sub Comentarii.
Aici vei găsi ştiri inedite, articole hazoase, perspective originale in politică, societate, economie şi relaţii interumane. Intrebări? Răspunsuri există!  
blog comments powered by Disqus