Meme-a nationalismului a devenit atat de raspandaca in societatea romaneasca incat antiziganistii ar trebui sa-si faca un salut cu care sa se felicite cand se-ntalnesc pe strada sau pe bloguri, cum ar fi "moarte tiganilor!". Daca esti un nationalist, acest articol nu-i pentru tine: sunt sanse mari ca nu-l vei pricepe, iar daca-l vei pricepe te va infuria.

Asta ar fi conjectura l3st VII care vine dupa I, II, III, IV, V si VI.

Partea super interesanta este ca aceiasi apucati care se simt uniti in sfanta lor dorinta de a elimina “natiunile concurente” (si aici intra, in linii mari, tiganii, evreii si ungurii) sunt aceiasi care-i admira pe nemti. In ce ma priveste, am incercat intotdeauna sa stau de vorba cu neonazisti, antiziganisti, rasisti si in general imbecili de aceeasi speta in speranta ca imi vor aduce un argument palatabil in favoarea ideilor lor, ceva care sa ma faca sa “vad lumina”. N-au reusit.

Sa trecem deci in revista aceste idei expirate:

1. este onorabil sa fii nationalist sau rasist (ayn rand)

Exista un oarecare adevar in chestia asta si anume nationalismul / rasismul par sa mearga mana in mana cu religiozitatea, power distance si societatile de onoare – acele societati caracterizate de viata grea, dezvoltarea “lucrului la fatada” ca strategie de supravietuire, fiindca daca pari slab te tabara vecinii, si mentinerea acestor cutume de-a lungul multor generatii chiar in urma schimbarii circumstantelor (emigratie etc).

Probabil cea mai buna explicatie a prostiei care-i parte integrala din rasism / nationalism apartine lui Ayn Rand, care zice, in termeni pe care-i pot pricepe si cei ce cred asa ceva:

Un geniu este un geniu, indiferent cati idioti apartin rasei [sau natiunii] sale – si un idiot este un idiot, indiferent cate genii au aceeasi origine.

Gasesti intreaga poveste in Virtue of Selfishness, capitolul 17.

2. nemtii sunt superiori genetic, iar tiganii sunt inferiori (copyright)

Ca orice tembelism care se respecta, si acesta porneste de la niste adevaruri. Germania a fost de doua ori distrusa in fiecare WW si de fiecare data s-a Phoenix-at, vesela si sfidatoare.

Nemtii au ocupat Romania si-au jumulit-o de petrol. Ca si romanii, ei aveau trebuinta de bogatiile romanesti, nesocotind oamenii intre acestea – est-europenii au fost intotdeauna considerati inferiori – vezi excluderea indezirabililor. Nemtii ne-ar fi masacrat cum au masacrat romanii dacii imediat ce ajungeau la concluzia ca suntem prea obtuzi pentru a munci k lumea.

Dar probabil cel mai zdravan argument impotriva superioritatii genetice germane vine de la un istoric neamt, zis Eckhard Höffner (germana), care spune, printre altele, ca Germania a trecut printr-o explozie culturala cu mult inaintea celei industriale. In secolele XVIII-XIX, Marea Britanie era mult mai bogata decat statele germane si a fost printre primele cu o lege a copyrightului eficienta (Statute of Anne). In contrast, fragmentarea statelor germane facea implementarea unei legi a drepturilor de autor foarte dificila. Intrucat piratarea era universala, editurile puteau scoate un profit numai publicand in tiraje foarte mari si la preturi foarte mici. In contrast, in Marea Britanie, cartile erau scumpe si tirajele mici intrucat legea drepturilor de autor era functionala. Aceasta explozie de “know-how” a pus bazele expansiunii industriale de mai tarziu:

The market for scientific literature didn't collapse even as copyright law gradually became established in Germany in the 1840s. German publishers did, however, react to the new situation in a restrictive way reminiscent of their British colleagues, cranking up prices and doing away with the low-price market.

Authors, now guaranteed the rights to their own works, were often annoyed by this development. Heinrich Heine, for example, wrote to his publisher Julius Campe on October 24, 1854, in a rather acerbic mood: "Due to the tremendously high prices you have established, I will hardly see a second edition of the book anytime soon. But you must set lower prices, dear Campe, for otherwise I really don't see why I was so lenient with my material interests."

Intamplator, cam asta se-ntampla si in China si India. India, de unde vin tiganii nostri (si de unde vin mai toate popoarele indoeuropene) are chiar reputatia unei natiuni de genii matematice si ingineri softisti. Paradoxal, in India cremele de albire a pielii sunt cele mai banoase produse cosmetice iar in scolile indiene de management Mein Kampf este considerat “manual” uitandu-se ca Hitler a ucis si cateva milioane de tigani. Scria Management Today:

Even if you can stomach the vitriol, paranoia, militarism and crude racism, the book is so long and tedious that even Hitler's ally Mussolini didn't manage to plough his way through it, once apparently dismissing it as 'a boring tome that I never been able to read' (Churchill concurred, calling it 'turgid, verbose [and] shapeless'). So its credentials as a management text seem rather dubious.

In ultima instanta, poti gasi argumente atat pentru genetic determinism cat si impotriva-i. Diferenta este ca in general adeptii determinismului genetic / nationalismului / rasismului nu sunt de obicei cei mai straluciti, poate si pentru ca ei nu cred ca poti schimba ceva prin educatie si ca urmare nu sunt deschisi catre a invata prea mult.

Iar daca ai nevoie de un exemplu scurt pe d-oi cum ca alte circumstante sunt mult mai importante pentru succes decat genele sau nationalitatea, uita-te la decalajele de dezvoltare inregistrate de poporul german sau coreean cand acestea au fost arbitrar impartite in doua. Daca rasa sau nationalitatea ar fi fost factorul determinant in dezvoltare nu s-ar fi inregistrat nici un decalaj.

3. o romanie mai nationalista ar fi mai puternica

Nationalism without bounds duce la izolare si in cele din urma la conflict armat. Daca este OK pentru natiunea din care faci parte sa devina nationalista / sovina / iredentista, de ce nu ar fi OK si pentru natiunile din jur sa faca la fel, adoptand propriile mituri iredentiste si / sau de suprematie?

Am vazut partidele nationaliste din Parlamentul European cum s-au prabusit si n-au reusit sa formeze un bloc. Viitorul apartine celor ce stiu sa conlucreze si sa-si impuna punctul de vedere nu batand cu pantoful in masa ci convingandu-si partenerii sa-i urmeze. Nationalismul si rasismul sunt inerent idei ce sunt limitate la fiecare natiune / rasa. Natiunile nord-europene au un bun renume cam de cand au reusit sa se dezvolte cultural-economic, cu mult inainte sa le fi putut cineva analiza ADN-ul.

4. ong-urile se agita numai pentru a suge fonduri

Asta-i o idee puternic raspandita in Romania si totodata o idee pe care n-o inteleg si pace. Romania plateste bir la Poarta de la Bruxelles si o parte din acest bir se intoarce acasa sub forma de subventii. Din diverse motive, dupa cum scriam in 2007, Romania plateste mai mult decat primeste inapoi (nu “absoarbe”). O parte din acesti bani merg pentru ONG-uri si societatea civila. Ce-i rau in asta? De ce-i asta privit negativ? Nu contribuie acestea la o societate civila sanatoasa?

Sigur, poate-ar fi mai bine sa “puna osu’ la treaba” hipsterii care o ard non-profit, dar oare nu-i problema noastra de baza aceea ca avem niste mentalitati medievale, care trebuie schimbate mai repede decat s-ar schimba natural daca vrem s-ajungem din urma macar tarile africane? Nu-i asta o munca poate mai importanta decat multe altele din sectorul privat, 4 profit?

5. antonescu, zelea-codreanu, paunescu, vc tudor sunt eroi

Strigoi, mai degraba. Uita-te la documentarul Holocaustului pentru primii doi, Cenaclul + escu pentru al 3-lea si la Spartaaa pentru ultimul. Partea vesela este ca recent am aflat de la Turambarr de Snorri Sturluson si teoria sa, enuntata in Evul Mediu, despre cum ajung razboinicii eroi si apoi zei. Ceea ce s-ar fi intamplat si cu “e(i)stii” de mai sus dac-am fi fost panteisti.

Sources / More info: libT.O., menzel-germany, tlg-hitler, cnn-skin, wiki-skin, ind-skin, dv-multic