Erori logice formale

Erorile logice formale sunt acele rationamentele care sunt invalide datorita unor erori în formalismul lor logic.

• Apelul la probabilitate: pentru ca ceva poate sa se întâmple, este inevitabil ca acel ceva se va întâmpla.
• Argument din eroare logica (ad logicam): daca într-un argument se extrage în mod eronat o concluzie, atunci concluzia trebuie sa fie falsa.
• Afirmatia goala: premisa unui argument este asumata ca fiind adevarata doar pentru ca spune ca este adevarata.
• Conjunctia ilogica
• Corelative ilogice
  • Negarea corelativei: încearcarea introducerii unui alternative când de fapt nu exista vreuna.
  • Suprimarea corelativei
• Necesitatea ilogica
• Falsa dilema: se afirma ca doar doua alternative exista, când de fapt sunt mai multe de doua.
• Naturalism ilogic
• Dovada negativa: pentru ca premisa nu se poate arata ca fiind adevarata, rezulta ca trebuie sa fie falsa.
• Non sequitur: concluzia nu rezulta din premise.

Erori logice propozitionale

• Apelul la disjunctie: se concluzioneaza ca o disjuntie logica e falsa doarece cealalta disjuntie logica e adevarata.
• Afirmarea consecventului: antecedentul într-un indicativ conditional se declara ca fiind adevarat deoarece consecventul este adevarat.
• Negarea antecedentului: consecventul într-un indicativ conditional e declarat ca fiind fals deoarece antecedentul e fals.

Erori logice de cuantificare

• Reprezentarea existentiala: un argument are doua premise universale si o concluzie particulara, dar din premise nu se poate stabili valoarea de adevar a concluziei.
• Conversia ilicita: daca o propozitie e adevarata se concluzioneaza ca si inversa este adevarata.
• Dovada prin exemplu: una sau mai multe exemple sunt date ca suport pentru o afirmatie generala.

Erori logice silogistice

Erorile logice silogistice sunt erori logice ce se comit în silogisme.

• Concluzia afirmativa din premisa negativa:
• Premisele exclusive: ambele premise sunt negative.
• Eroarea logica a celor patru termeni: un silogism categorial are patru termeni.
• Termenul major ilicit
• Termenul minor ilicit
• Temernul de mijloc ilicit
• Silogismul categorial

Erori logice informale

Erorile logice informale sunt argumente invalide datorita altor ratiuni decât cele legate de formalismul logic.

• Apelul la repetitie (argumentum ad nauseam): repetarea unui argument invalid în speranta ca în final va fi acceptat.
• Argumentul circular, (circulus in probando, petitio principii, cercul vicios): unde concluzia unui argument este implicit sau explicit asumata în unul din premise.
• Argumentul ignorantei (argumentum ad ignorantiam, argumentul din lipsa de imaginatie): se afirma ca premisa este adevarata doar pentru ca nu a fost demonstrata falsa sau ca pemisa este falsa doar pentru ca nu a fost demonstrata adevarata.
• Cauza si consecinta circulara: o consecinta a unui fenomen este considerata ca fiind cauza fenomenului.
• Cauza singulara: se considera ca doar o singura cauza simpla este responsabila pentru o situatie, când de fapt sunt mai multe cauze.
• Comparatia incompleta: compoaratia nu ia in considerare alte aspecte importante pentru similitudinea obiectelor sau fenomenelor.
• Comparatia inconsistenta: se compara caracteristici necomparabile ale unor obiecte sau fenomene.
• Distributia ilogica: se considera ca nu exita diferente între un termen în sens distributiv (referitor la toti membri clasei) si colectiv (referitor la clasa ca întreg).

• • Compozitia ilogica: asumptia ca întregul are o proprietate doar pentru faptul ca diferite componente au acea proprietate.
  • Diviziunea ilogica: asumptia ca diferite parti ale întregului au o proprietate doar pentru ca întregul are acea proprietate.
• Echivocarea: folosirea incorecta a cuvintelor care au mai multe întelesuri.
• Ecologia ilogica
• Falsa atribuire: apelul la surse irelevante, necalificate, nedefinite, partinitoare sau chiar fabricate pentru a sutine un argument.
  • Citatul scos din context: un pasaj este estras din context cu intentia de a distorsiona întelesul intentionat.
• Falsa compromitere: în cazul unor alternative opuse se considera ca o cale de mijloc e mai buna.
• Istoricul ilogic
• Întrebarea complexa (presupozitia ilogica, întrebarea încarcata, plurium interrogationum)
• Mutarea stachetei: respingere a unor contra-argumente prin ridicarea arbitrara a criteriilor de acceptare a unor evidente.
• Niciun scotian adevarat: refutarea generalizarii prin particularizare defectuoasa.
• Pledoaria speciala: evidentierea unei exceptii de la o regula fara a se justifica exceptia.
• Reificarea: o abstractie este tratata ca si cum ar reprezenta ceva concret.
• Transferul sarcinii dovezii: se plaseaza îndatorirea de a dovedi ceva de partea oponentului.
• Solutia perfecta
• Stil în loc de substanta

Cauze îndoielnice

• Corelarea implica legatura cauzala (Cum hoc ergo propter hoc)
• Succesiunea implica legatura cauzala (Post hoc ergo propter hoc): se afirma ca deoarece un eveniment s-a produs dupa un altul, rezulta ca primul a fost cauza celui de-al doilea.

Erori de relevanta

• Ipoteza Ad hoc
• Ad hominem: atacul la persoana mai degraba decât la argument.
• Apelul la autoritate: o asertiune e considerata adevarata datorita pozitiei sau autoritatii persoanei care face asertiunea.
• Apelul la emotie: se manipuleze emotiile celor din audienta, în loc sa se foloseasca rationamente valide.
  • Apelul la ridicol: este un specific apel la emotie în care se ridiculizeaza opinia oponentului.
  • Apelul la frica: un specific apel la emotie în care se induce frica fata de partea opusa.
  • Apelul la magulire: un specific apel la emotie în care se face uz de magulire pentru a câstiga suport.
  • Apelul la mila (ad misericordiam): un specific apel la emotie în care se face uz de mila în argumentatie.
  • Apelul la ranchiuna: un specific apel la emotie în care se face uz de ranchiuna si resentimente pentru câstigarea suportului.
• Apelul la forta (ad baculum): se argumenteaza prin folosirea amenintarii, constrângerii si a fortei fata de oponent.
• Apelul la majoritate (apelul la popularitate, ad populum): o afirmatie este sustinuta ca fiind adevarata deoarece multa lume crede ca este adevarata.
• Apelul la noutate: se considera ca ceva este superior sau mai bun doar pentru ca este mai nou sau modern.
• Apelul la traditie (ad antiquitatem): se considera ca ceva este corect doarece are o lunga traditie la baza.
• Argumentul irelevant (Ignoratio elenchi sau Heringul rosu): se prezinta un argument care sustine validitatea unei afirmatii diferite de cea care se presupunea sa fie sustinuta.
• Falsa analogie: compararea a doua lucruri care par similare dar au proprietati diferite.
• Gândirea deziderativa: formarea unor credinte în concordanta cu ceea ce este placut a se imagina în loc sa se apeleze la evidente sau ratiune.
• Om de paie: argumentare prin denaturarea opiniei oponentului.

Generalizari defectuoase

• Esantionul partinitor: formarea eronata a unui esantion statistic al unei populatii.
• Jumatati de adevar
• Generalizarea pripita: generalizare inductiva bazata pe evidente insuficiente.