Pe Karl il aveam intr-o vreme in Blogroll si el pe mine. Apoi el a divortat unilateral. Dar eu continui sa-l citesc si azi am decis chiar sa-l citez.

Pe George Sand am mentionat-o in misunderestimood si-n Sexismo III (Celibidache), dar desi imi statea pe limba, n-am stat sa zic mai multe. Tare-as fi vrut. In multe privinte, George Sand si relatiile ei sunt o prevestire a tipologiei feminismului despletit si a relatiilor “normative” din vremurile noastre. Ma refer in special la “dragostea” ei cu Chopin, in care el era fragil, vaporos si emotiv, iar ea ii umplea chilotii de suturi, pana cand acesta a decedat de tuberculoza sau lipsa de medalion coleus.

Iata ce scrie el:

"exista decat o fericire in viata: sa iubesti si sa fii iubit"

[Amantine Aurore Lucile Dupin, baronne Dudevant [1804 – 1876] cunoscuta si ca George Sand]

a fost contemporana cu poetul favorit al lui Walter Benjamin [Überkritikul favorit al tlönienilor] – Charles Baudelaire care observa apropos de Sand

"e tampita greoaie si vorbeste mult. conceptiile sale despre etica marturisesc o profunzime a judecatii, o delicatete a simtirii rivalizand cu cea a portareselor, sau a curvelor. simplul fapt ca anumiti barbati s'au putut indragosti de pizda asta constituie o reala dovada a degenerarii masculilor in epoca noastra"

Cercetand cu atentie viata acestei individe, descoperim ca:

A avut o prietenie intima cu actrita Marie Dorval, care a dus la zvonuri omniprezente dar neconfirmate despre o asa-zisa legatura lesbiana. Scrisori scrise de Sand pentru a Dorval mentioneaza "dorindu-te fie în vestiar, fie în patul tau."

Relatia cu Chopin, descrisa de wikipedia:

S-au despartit cu doi ani înainte de moartea sa, cand se umpluse paharul. Insecuritatile lu' George de la patruzeci de ani au contribuit, probabil, la plictiseala si insatisfactia ei sexuala cu Chopin. În Lucrezia Floriani, un roman, Chopin e folosit de Sand ca model pentru un print bolnavicios din Europa de Est numit Karol. El este îngrijit de o actrita de varsta mijlocie trecuta de apogeul carierei, Lucrezia, care sufera mult ingrijindu-l pe Karol. [10] Desi Sand a afirmat ca nu a facut o caricatura din Chopin, publicarea cartii si diseminarea acesteia la scara larga au exacerbat poate instrainarea lor reciproca. Totusi, apexul (sau flocul de basculare) în relatia lor a fost fiica ei Solange. Chopin a continuat sa fie cordial Solange dupa ce ea si sotul ei, Auguste Clesinger, au avut o vicioasa cearta cu Sand pe tema banilor. Nisip (Sand) a luat sustinerea lui Solange de catre Chopin ca tradare evidenta, precum si confirmare a faptului ca Chopin a "iubit-o" întotdeauna pe Solange. [11] Fiul ei, Maurice, nu-l agrea nici el pe Chopin. Maurice dorea sa se stabileasca ca "barbat in casa" si nu dorea sa-l aiba pe Chopin ca rival pentru acest rol. Chopin nu a fost niciodata invitat înapoi la Nohant. În 1848, s-a întors la Paris, dintr-un tur al Marii Britanii si a murit la Place Vendôme. Chopin era sarac lipit in acel moment; prietenii lui a trebuit sa plateasca pentru sederea lui acolo, precum si pentru înmormântarea lui Madeleine. La Înmormântare au participat peste 3000 de persoane, inclusiv Delacroix, Liszt, Victor Hugo si alte persoane celebre. Cu toate acestea, George Sand s-a remarcat prin absenta.

George mi-a devenit antipatica inca din copilarie, cand numele ei ma atragea din biblioteca pentru toti si nu-ntelegeam de ce eram enervat inca de la primele cateva pagini. Departe de mine sa-ncerc a sugera ca m-a enervat fiindca era lesbiana, pentru simplul motiv ca oamenii cu care am avut cele mai multe probleme de comunicare, erau heterosexuali puri. Cat despre etica, hai-da-de! – vin totusi din Ro.

Sources / More info: tlon-iubire, gs-etica-ro, wiki-sand, yt-chopin