Dar inainte sa vorbim de pestii adevarati, pe cale de disparitie (de fapt, am scris deja de ei in harald si dorel), sa vorbim despre un scriitor al unor vremuri demult apuse, un scriitor care a murit in exil, cu inima neagra, futut fiind la icre de catre comunisti.
Arkady Timofeevich Averchenko (sau Arkadi Avercenko sau Аркадий Тимофеевич Аверченко daca e sa fim exacti) a fost un umorist rus cenzurat de sovietici. Ziarul la care lucra, Satyricon, a fost declarat in 1918 antisovietic si inchis. Arkadi ajunge in cele din urma in Constantinopol unde publica “12 cutite in spatele revolutiei”, o carte descrisa de Lenin ca fiind “a book of great talent by the embittered to distraction White Guard”.
that story by Avercenko is about a Czar who one day sees a blind man having difficulties walking on the street, so he makes a law that Policemen are to help blind people when they see them trying to cross the street. somehow, in the chain of command, the law is misunderstood, and policemen end up beating up blind people and arresting them.
Imi aminteste de o reclama la Aquafina sau Dasani care evidentia 5-step filtration. Un tip ii spune viitorului sau socru: “imi place fii-ta, are cur misto si mi-aduce bere”. Mesajul trece din ureche in ureche prin 5 oameni si-ajunge la ultimul: “Sir, your daughter is the picture of grace and perfection!”, gen.
Povestirea cu icrele negre care da si titlul editiei romanesti, daca-mi amintesc bine, se refera la un individ care merge in vizita si inghite cu nesimtire toate icrele negre ale gazdelor – acestea fiind o delicatete care nu se consuma decat cu taraita. Gazdele nu erau sturioni ci niste oameni cu “gusturi fine” si buzunare largi.
ikra
Azi icrele negre, in functie de calitate, pot ajunge la un pret intre € 6000 si € 12000. Marea Caspica produce 90% din volumul mondial, restul fiind produs de Marea Neagra si, intr-o masura mai mica, alte mari si tari. Exista o multitudine de alternative si imitatii ale icrelor negre, cele mai scumpe fiind cele de Beluga; acestea sunt si cele mai mari. Malossol sunt icrele negre care au fost tratate cu cat mai putina sare. In Rusia icrele negre de sturion (sturgeon) nu sunt obligatoriu superioare celor rosii de somon (salmon). Japonezii numesc icrele de somon ikura, dupa ikra din rusa, care inseamna si salata de vinete, sau “poor man’s caviar”.
Nu ma dau in vant dupa icrele negre; am gustat o data si mi-a fost de-ajuns. Le-as mai incerca o data proaspete, fara sare, asta fiind de altfel singurul motiv pentru care as merge vreodata in Iran (cel mai mare exportator de icre negre).
Procesul de extragere a icrelor negre a evoluat in timp. Arheologii au gasit capcane de lemn pentru prinderea sturionilor inca din vremea romanilor (secolul 3). Extragerea icrelor se facea prin “anestezierea” pestelui printr-o lovitura de ciomag in cap si extragerea ovarelor cu tot cu icre (sau viceversa). In zilele noastre se practica metoda chirurgicala, asemanatoare cu cezariana, in care pestoaica este taiata si apoi cusuta la loc. In 2007, o ferma din Latvia a inventat un nou proces non-chirurgical numit “stripping” prin care caviarul este “muls” afara din peste.
LE: Am revazut recent o situatie de “muls” in Zoolander 2.
Nordicii astia-s cam perversi..
Sources / More info: ru-wikisource, rat-tray, okr-avercenko, wiki-avercenko, mellen-a, wiki-caviar, mottra-lv
),
cultura ()
. Dacă ţi-a plăcut articolul, PinIt-uieste-l, ReddIt-eaza-l, stumble-uieste-l altora, trimite-l pe WhatsApp
yMess şi consideră abonarea la fluxul RSS sau prin email. Ma poti de asemenea gasi pe Google. Trackback
Aici vei găsi ştiri inedite, articole hazoase, perspective originale in politică, societate, economie şi relaţii interumane. QUESTIONS (Intrebări)? We got Answers (Răspunsuri există)!
