Cand geniile se plictisesc (ctp)  

Thrown (Ţâpat) in ,

scan carte ctpOrice proaspat absolvit (sic!) de facultate este lovit de momentul cand, la primul job, simte ca face o munca mult mai nesemnificativa si mai lipsita de raspundere decat ce-ar putea sa faca. Eu cel putin am trecut prin acest moment, si mi-e greu sa-mi imaginez ca nu-s si altii. Si mi-am amintit de ctp si cum descrie el problema. Despre ctp am mai scris si mai demult.

Foarte repede, Fargiss realizase cà situatia nu era cu mult deosebità in celelalte sectii. Nimeni au párea extrem de convins de necesitatea muncii lui. Brunkker, pe care il mai asistase intre timp la citeva betii, evita sã-i dea un raspuns precis.. Ii spunea mereu c-o sà se lámureascã simgur, curind. Si mai era ceva ce-l irita: de citeva ori, iesind in oras, avusese impresia ca e urmärit. Inainte de a da buzna in biroul lui Hinsell ii prezentase sefului de sectie un grafic al variatiei natalitatii in ultimul deceniu, grafic care reproducea perfect contururile unei femei gravide, goalá, culcatä pe spate si vázutà din profil. In loc sä-l repeadä, acesta izbucnise in ris si-l bãtuse pe umeri. Era prea mult. — Va rog sà ma scuzati pentru lipsa de contlrol domnule director, dar dacá faptiul cà eu fac o munca cu mult sub nivelul pregätirii mele nu vã afecteazã, ar trebui totusi sá va afecteze dezordinea si dezinteresul care domnesc in Centrul Teritorial ce cu onoare conduceti. Directorul Hinsell zimbi larg. Examina cu atentie o corolá imensá, de un rosu putred. — Inainte ca lumea sa imbätrineascá cu o zi, primeste te rog, domnule Fargiss, asigurarea cã toate aceste nemultumiri isi vor gàsi sfirsitul. Dintr-o data, Fargiss stiu ce-l deranja, mai mult decit straniile contorsiuni verbale si rinjetele onctuoase ale directorului. Mirosul. Miasma dulceaga a plantelor hidoase. Secretara, domnioara Ananette, pátrunse in incapere impingind un cãrucior. Intrigat, Fargiss isi indrepta privirea asupra celor aflate pe el. Mai intii, vãzu o cuscä in care chitcáneau disperati citiva sobolani negri norvegieni. Apoi un set de tuburi spray, o pereche de mànusi chirurgicale si un aparat electric de a cárui utilitate nu-si putu da seama imediat. Zimbindu-i complice, directorul isi trase manusile. Cu miscári iuti si elegante, prinse un sobolan si-l extrase din cusca. Domnioara Ananette il seconda, zimbind si ea seducätor. „Parc-ar fi un scamator si asistenta lui.” Directorul luä un tub din trusa de sprayuri, il atinti asupra sobolanuiui si apàsà pe clapetä. Ca si cum ar fi fost filmat au ralenti, zvicniturile viguroase ale animalului se inmuiara.. Directorul läsä sprayul de o parte si apucá aparatul al carui fir de alimentare domnisoara Ananette il introdusese in priza indoindu-si ametitor mijiocul. Din aparat tisni o scinteie orbitoare ca un arc de sudurã, insotitã de un pocnet usor. Cind constelatiile albastrui si clipitoare i se risipirã din ochi, Fargiss väzu, in locul sobolanului negru ca Spatiul, un ghem tremuràtor, alb-vinetiu, pe linga care se adunase o pulbere cenusie. Intre timp, domnisoara Ananette ii oferise directorului o foarfecâ a carei prezentá pe cärucior Fargiss nu o sesizase. Cu ea, directorul taie din rádàciná ghearele sobolanului la toate cele patru membre. — Seamànà cu un purcelus mic-mic, gunguri domnisoara Ananette. Sobolanul dãdea semne de trezire. Directorul il apucá delicat cu douã degete de coada lungá si solzoasà, luá un alt spray din trusà si il stropi cu el din belsug. Ii inminä apoi sprayul domnisoarei Ananette si primi in schimb foarfeca. Tinind cu mina stingã sobolanul de coada si cu foarfeca in dreapta, se apropie de plantaunele brun-verzui semãnind cu un foetus. Cam pe unde ar fi trebuit sã fie crestetul capului foetusului, se casca fulgerator o pilnie singerie, palpitindä, cu cilii vibrind nerabdatori cätre animalul care se incovriga deasupra. — Uitä-te la ea, sopti directorul cu duiosie, uita-te la ea, e ca un copil. Apoi lent, savurind gestul, täie coada sobolanului aproape de bazá. La fel de iute cum se deschisese, groapa rosie se inchise hapaindu-l. Coada nu-i place, sopti conspirativ, depunind reziduul filiform pe carucior. Dar Fargiss nu mai avea cum sã-l audà, iesise de mult din camera, cu mina la gurá.
Tema plafonarii, plictiselii geniului nu se regaseste numai in Pythia, dar si in "Vremea manzului sec", romanul publicat dupa '89 la Cartea Romaneasca - daca-mi aduc bine aminte. In timp ce in Pythia Fargiss, un superspecialist in IT este trimis sa putrezeasca intr-un Centru de Calcul unde aparent nu se-ntampla nimic, in Vremea Manzului Sec eroul principal lancezeste la un Institut de Colghere. Ce sunt "colgherele" nu ni se spune, poate pentru ca nimeni nu mai stie, nici macar ctp, atat sunt de anoste si neimportante. Si-atat Fargiss, cat si Manzul Sec, sunt personaje in care mai mult ca sigur ca ctp s-a regasit si s-a revarsat. Fargiss este inca un prototip, nu ni se da voie sa-l indragim; Mutu Prostu', Cainele Nostru - un pusti-geniu, gen Rainman cu Asperger Syndrome care imbatraneste accelerat este iarasi ce-ar fi ajuns ctp daca vreo fata mamoasa nu i-ar fi aratat cum se face treaba, fascinata de inteligenta lui fenomenala. In Vremea Manzului Sec ni se ofera privelistea din randul intai al haului din sufletul inginerului-scriitor. O priveliste care a precedat cu cativa ani persona sa tele-antipatica, reptiliana.

Surse

Pythia de Cristian Tudor Popescu (198x) http://en.wikipedia.org/wiki/Asperger_syndrome

Thank you for reading (mulţam fain pentru cetire)! Publicat Tuesday, May 20, 2008 . Similar articles under the following categories (poţi găsi articole similare sub următoarele categorii): (Subscribe), (Subscribe) . Dacă ţi-a plăcut articolul, PinIt-uieste-l, ReddIt-eaza-l, stumble-uieste-l altora, trimite-l pe WhatsApp yMess şi consideră abonarea la fluxul RSS sau prin email. Ma poti de asemenea gasi pe Google. Trackback poateputea fi trimis prin URL-ul de sub Comentarii.
Aici vei găsi ştiri inedite, articole hazoase, perspective originale in politică, societate, economie şi relaţii interumane. QUESTIONS (Intrebări)? We got Answers (Răspunsuri există)!  
blog comments powered by Disqus