Dupa ce-am prezentat izvorul marelui rahat prezidential si primele cateva reactii, iata-le si pe urmatoarele.

Cum spuneam, ma deranjeaza multe-n legatura cu scandalul. Toata povestea pare a fi o inventie menita sa ocupe titlurile de senzationalism ieftin intr-o vara ce pare a avea prea putine. De pilda, Antonescu (Crin, nu Ion) zice:

“Declaratia presedintelui seamana pâna la identitate cu declaratiile lui Adolf Hitler din 25 august 1944. Atunci, Adolf Hitler a declarat la radioul Reich-ului "Regele Mihai a tradat România" si "Regele Mihai a predat România puterii sovietice". Ca declaratia aceasta a lui Adolf Hitler din 1944 sa fie reluata de seful statului român în 2011 este absolut inacceptabil", a afirmat azi Crin Antonescu într-o conferin?a de presa. 

Pre?edintele PNL a afirmat ca "este extraordinar de grav si dureros si rusinos ca Traian Basescu este primul sef de stat al României dintre toti, cu comunisti cu tot, care-si permite sa discute momente esentiale din istoria României într-o astfel de maniera".

"Niciun sef al statului român, de la Alexandru Ioan Cuza si pâna la Ion Iliescu si Emil Constantinescu, nu si-au permis sa discute ca la cârciuma despre istoria României. Deci nu te poti duce ca un betiv la cârciuma când esti seful statului sa-ti dai parerea tu asupra istoriei nationale si asupra simbolurilor nationale”

Comparatia cu Hitler imi pare nitel cam hazardata – vezi legea lui Godwin. Mai mult, asa cum am mai spus in comentarii (1, 2), o gramada de afaceri conectate si scorneli de-ale lui Hitler continua sa existe si azi. Si mai hazardata este scrisoarea trimisa Regelui cat si cea trimisa Ambasadorului SUA:

"Nu ar fi prima data când, în calitate de ambasador, v-ati exprima un punct de vedere în legatura cu un subiect important de pe agenda publica interna. Si, în acest caz, este foarte necesar sa aflam cu totii pozitia Ambasadei SUA despre acest episod din istorie si în legatura cu acuzatiile pe care Traian Basescu le aduce Regelui Mihai", i-au scris Ponta ?i Antonescu ambasadorului.

Co-poresedintii USL i-au cerut ambasadorului sa faca o asemenea clarificare pentru a vedea “în ce masura Ambasada SUA se solidarizeaza cu proiectele si declaratiile lui Traian Basescu si în aceasta privin?a, în special pentru ca este vorba de "o perioada de trista amintire, în care România a pierdut pentru zeci de ani legatura cu Occidentul democratic, catre care n-a încetat sa aspire".

Daca declaratia lui Base este un gest care vadeste o surprinzatoare apropiere de legionari si / sau atitudini de extrema dreapta (sigur, populismul se-apropie de fascism, dar pan-acum Base a evitat partile gretoase), reactiile USL-asilor par sa sugereze un oarecare infantilism politic si dorinta de a se afla sub reflectorul mass-mediei cu orice pret, chiar si cel de a fi ridicol. Ce treaba are ambasadorul SUA cu puliticienii? Tocmai, mandatul sau il impiedica sa se amestece in politica interna a unui stat. Cei doi par a-l vedea pe ambasador ca pe un profesor cu dreptul de a trage de urechi Presedintele cand acesta nu-si face temele si dau fuga sa-l parasca.

Scrisoarea USLasilor mai are o hiba majora: combina doua mesaje intr-o singura scrisoare, facand-o incomprehensibila romanului mediu. Pe de o parte, incearca sa-l plezneasca peste bot pe ambasador ca si-a dat cu parerea in constitutionalitatea clauzei averii ilicite si-n acelasi timp incearca sa-l plezneasca si pe Base. Mesajul se vrea a fi “Eshjmeker? Crezi ca Base-i tare? Ia Base si suge!”.

Sigur, si eu fac astfel de “combinatii” care-mi fac articolele mai greu de parcurs, dar eu nu-ncerc sa conving pe nimeni, I’ve no stake in the political process. Nu incerc sa-mi creez capital politic. Vorba lui Andries: “n-am nimic de cerut, nimic de castigat / nu vreau portofolii sau functii de stat”. Daca insa incerci sa obtii voturi, mesajul tau trebuie sa fie simplu si direct. A incerca astfel sa-i dai palme ambasadorului nu te-ajuta cu absolut nimic, ba din contra: te face sa pari ineficient.

Problema constitutionalitatii sus-amintita este insa importanta. Se regaseste in actualitatea multor tari si merge in inima statului de drept. In orice stat mai mult sau mai putin functional, daca esti “audited” pentru neplata taxelor esti considerat vinovat si-i treaba ta sa demonstrezi ca nu esti (cam asa functioneaza si “justitia”, dar acolo, de ochii lumii macar, exista prezumtia de nevinovatie – cu exceptia Japoniei si a altor democratii asiatice unde procentul prosecutiilor cu succes e mai mare de 90%). Este importanta in acest context “opinia separata” a Iuliei Motoc din care (articolul hn) citez numai cateva idei:

• prezumtia trebuie inlaturata deoarece nu aduce atingere securitatii juridice a dreptului de proprietate, acesta fiind in continuare garantat si ocrotit prin Legea fundamentala, de vreme ce opereaza interdictia confiscarii averii dobandite licit.
• principiul securitatii juridice nu se refera la protectia bunurilor sau a persoanelor potrivit unei conceptii traditionale asupra securitatii, ci se refera la protectia drepturilor fundamentale prin stabilitate legislativa.
• prezumtia caracterului licit al dobandirii averii contravine tratatelor internationale pe care Romania le-a ratificat, respectiv Conventia din 8 noiembrie 1990 a Consiliului Europei privind spalarea, descoperirea, sechestrarea si confiscarea produselor avand legatura cu infractiunea si Conventia ONU din 12 decembrie 2000 impotriva criminalitatii organizate transnationale.
• astfel, in conformitate cu art.12 din Conventia ONU, statele parti pot analiza posibilitatea de a solicita autorului unei infractiuni sa demonstreze originea licita a unor produse presupuse avand legatura cu infractiunea sau a altor bunuri care ar putea face obiectul unei confiscari, in masura in care aceasta solicitate este conforma cu principiile dreptului lor intern si cu natura procedurii judiciare.

Unde a dat Crin, dau si altii. CTP nu pierde nici el ocazia sa-l ia la palme, comparandu-l cu grecul care a incendiat Templul din Efes pentru a intra in istorie:

Spuneam înca de la azvârlirea pe piata de catre T. Basescu a reconstitutionalizarii si regionalizarii României ca aceste acte, produse peste noapte în stilul Elenei Ceausescu, definit popular în anii '80: "Sade Leana pe closet / Si mai face un decret", nu are rost sa fie interpretate politic, economic, social, caci ele tin de domeniul psihopatologiei. "Complexul Cuza", cum numeam afectiunea lui T. Basescu, îl face sa se dea de ceasul mortii ca sa lase o urma în istorie, fie si cea a sarpelui pe asfalt. Fiind un iresponsabil egolatru, care a jucat poker la cacealma cu tara pe masa înca din 2004, nu se da în laturi pentru asta de la a zdruncina stabilitatea statului român, a crea din nimic tensiuni interetnice, tensiuni între Budapesta si Bucuresti, insultând geografia României ca sa poata trece acum la înjuraturi adresate Istoriei.

De fapt, nu Cuza, ci Erostrat e numele cel mai potrivit faciesului lui Basescu în vreme ce scandeaza scrâsnit: "vor fi confiscate averile bogatilor si date cetatenilor", "regionalizarea? - cert e ca se va face!", "regele Mihai - sluga la rusi". Erostrat a fost grecul care a dat foc unei minuni a lumii antice, templul zeitei Artemis din Efes, doar pentru ca, incapabil sa creeze ceva, sa construiasca, era ros de ambitia ca numele lui sa ramâna cumva în posteritate. Mi-e tot mai teama ca T. Basescu poate si el sa reuseasca asta.

Daca CTP il compara cu Erostrat, Cartarescu il considera frustrat:

Partea proasta cu acest fel de iesiri nu e ca ele dau apa la moara celor care oricum îl critica pe presedinte si pentru eclipsele de luna, ci ca-i pun în mare dificultate pe aliatii sai. Nu poti sustine la nesfârsit diferenta dintre omul Basescu si politicianul Basescu, pentru ca faptele unuia se contamineaza de cele ale celuilalt, imaginea unuia devine oglinda celuilalt. (..) Basescu vorbeste mult, din ce în ce mai mult, prea mult, de parca perioada (pe care eu i-am laudat-o) de acum vreo sase luni, când nu se mai arata pe nicaieri, l-ar fi lasat cu mari frustrari. Nu e zi în care sa nu scoata tot soiul de carti de joc din mâneca, de la asi pâna la cele mai marunte. Nu stiu daca-si mai întelege jocurile el însusi, ca eu, marturisesc, nu le mai pot urmari, asa cum nu mai poti ghici sub care cescuta e bila dupa învârtitul celor trei cesti de la alba-neagra. Prea multe învârtiri, prea multe ricoseuri de biliard.

Acum, c-am trecut in revista cam toate “reactiile”, sa ne aplecam nitel si-asupra istoriei..

Sources / More info: evz-antonescu, rol-cartarescu, hn-motoc, ctp-erostrat, trilulilu-andries, andries-scrisoare