Cu exceptia introducerii, acest articol este in limba romana. As promised, I publish the answers received to the questions posed over the past few days with the deadline set on May 15. We did not specify a time for the deadline and as we write this article, it is possible that someone else may be sending us a reply. If that’s the case, comment on this article to let us know.

Screenshots of sent messages and email can be seen in the photo album under the image. The questions listed in the previous article were also listed on Facebook. Here we present the only answer received which also forms our recommendation for voting: Cornel G. Comșa, PSDi. We have also received quick replies indicating a full answer is coming, but we did not receive any full answer by our deadline. We are not happy with the answer, but it shows that Mr Comsa takes his candidacy seriously and is likely to answer constituents should he be elected.

Dupa cum spun in engleza mai sus, desi am primit imediat cateva promisiuni de raspuns la intrebarile trimise tuturor candidatilor cu sanse de a fi alesi (screenshots in albumul de sub ilustratie), nu am primit nimic pana la data limita de 15 mai. Daca un alt candidat a raspuns si noi l-am ignorat, acesta poate indica in comentarii.

Acesta este o parte din efortul meu de a fi un bun cetatean. Scriam nu demult:

Participare in societate inseamna sa fii capabil sa-ti platesti taxele, sa fii capabil sa-ntelegi ca salariul tau e limitat si nu-ti poti lua un Lamborghini pe credit la fiecare chenzina, sa-ntelegi ca a vota inseamna a alege intre doua propuneri, iar apoi tre' sa veghezi ca propunerile sa se-nfaptuie, sa fii in stare sa scrii o scrisoare editorului unui ziar sau sa comentezi la un articol pe blog (cam ce facem noi aici) intr-un mod cat de cat lizibil si coerent etc.

Similar, consider ca datoria mea ca cetatean nu este numai sa votez. A vota este, pentru a participa efectiv intr-o democratie, echivalent cu a deschide usa unui bloc cu scopul de a ajunge la etajul 9 (mai precis, trebuie sa mai si intri in lift si sa apesi un buton, sau sa urci pe scari, dupa caz). Am incercat intotdeauna sa ma edific care-i platforma celor pe care-i votez, sa interactionez cu ei, si am fost membru al unor partide sau miscari (in Romania, Alianta Civica prin ‘91 or so) si chiar am donat bani unor campanii. Am ajuns chiar sa conduc o asociatie neguvernamentala si am candidat la niste alegeri aici in Canada. Dar, desigur, acesta este standardul meu. Altii au propriul standard si asta nu-i o problema.

Singurul care a raspuns tuturor intrebarilor (chiar daca are opinii diferite de ale noastre) este candidatul PSD Independent, dl Cornel G. Comșa. Prezint raspunsurile sale imediat dupa intrebare, urmate de comentariile mele.

1. Este un sistem mixt de democrație directă/rep similar cu al Elveției, combinat cu votul online, o bună măsură împotriva corupției, a populismului și a apatiei?

Nu. Coruptia poate fi combatuta cu o lege buna, nu tine de sistemul de reprezentare.

Sunt un pic dezamagit de raspuns, care nu-mi pare foarte bine gandit, dar chiar si acest raspuns este net superior celorlalte, care sunt inexistente.

In urma sugestiilor primite, am modificat pe Facebook intrebarea astfel:

Sunt un sistem de democrație semi-directă https://en.wikipedia.org/wiki/Semi-direct_democracy… , combinat cu votul online ca in Estonia https://www.youtube.com/watch?v=Kda40iYiLZw , bune măsuri împotriva corupției, a populismului și a apatiei?

In ce priveste democratia directa, am mentionat-o pe acest blog in cel putin un articol, cum ar fi Ion Tiriac si politicienii intre hoti si prosti. Poate ar trebui sa explic cumva pe intelesul tuturor (sau “tutulor” cf IOOP ‘9x) ce este democratia semidirecta (o democratie unde alegi reprezentanti, dar votezi in referendum decizii importante cum ar fi bugetul cam de 4 ori pe an si poti “chema inapoi” reprezentanti care nu-si fac treaba sau isi voteaza salarii prea mari si poti si anula sau initia legi strangand semnaturi) dar nu cred c-o pot face mai bine decat am facut deja (eu sau Wikipedia).

In privinta coruptiei, intr-o democratie semi-directa, daca eu as fi un “special interest” - o corporatie malefica, sa zicem, cum ar fi Exxon, Nestle sau Monsanto – nu pot “trece” legi in interesul meu si detrimentul celorlalti dand spaga unui reprezentativ, intrucat astfel de legi risca sa fie anulate si sa pierd “investitia” in lobyist/spaga. Este necesar sa si conving electoratul, ceea ce este mult mai dificil decat coruperea unui singur reprezentant. De aceea democratia semi-directa (ca si cea directa) produce mult mai putina coruptie decat cea pur reprezentativa.

Votul online reduce daca nu “apatia politica”, cel putin absenteismul, cum de altfel o face orice masura care usureaza votul. Cu votul online, apare intrebarea “de ce sa mai avem reprezentanti daca putem noi vota direct legile si masurile din consiliul primariei sau parlament?”. Cu cat mai multi oameni voteaza, cu atat procesul politic este mai reprezentativ.

Populismul, numit de unii “proto-fascism” pare sa fie “driven” de candidati care se prezinta ca fiind “unica solutie” pentru toate problemele electoratului, deseori demagogic si contradictoriu. Intrucat preia o parte din putere is o reintoarce alegatorilor (sau, daca vreti, prezerva o parte din putere de partea acestora din urma intre alegeri), democratia (semi)-directa reduce din puterea de seductie a “candidatilor-minune” si imputernicind alegatorii, reduce si frustrarile ce rezulta din democratia reprezentativa si modul in care reprezentantii, odata alesi, isi ignora alegatorii.

2. Majoritatea europenilor continuă să confunde România și românii cu minoritatea romă, uneori voit (e.g., bbc), în timp ce unii români simt că numele "România", care a devenit popular abia în spre sfarsitul anilor 1800, si-a servit scopul istoric. Susțineți schimbarea numelui "România" în "Dacia"?

Nu sustin. Problema este lipsa de calitate a reprezentarii externe a Romaniei, nu minoritatea rroma. Ma voi ocupa direct de revigorarea imaginii Romaniei in Parlamentul european si nu numai.

Personal, am remarcat ca peste 90% din cei cu care am interactionat in strainatate nu par sa cunoasca diferenta dintre etnia roma si cea romaneasca. Nimeni in afara Romaniei nu scrie “roma” cu mai multi “r” si o astfel de scriere mi se pare un efort de diferentiere pueril si sortit esecului. I’m really tired to read Wikipedia articles to others or just school everyone I met in matters that should be obvious (see Romanian origins series) or the service I now provide – /likeadacian.

Am discutat in trecut Romanistan, Dacia & Gypsies si chiar Basarabia ca stat rom, dar nicaieri nu am mentionat evenimentul care m-a convins ca aceasta nu-i o problema care trebuie sau poate fi ignorata.

Cu cativa ani in urma, mi-am cumparat casa intr-o zona cu multi vecini italieni, cu care stateam deseori de vorba. Din ce-mi pare acum naivitate, am asumat ca ei cunosteau povestea pe care de altfel multi romani n-o cunosc: ca decizia de a ne numi “romani” a fost luata de revolutionarii anilor 1800, dupa ce un grup de italieni a calatorit pe urmele fostului Imperiu roman reamintindu-le localnicilor de unde le vine limba, pentru a intari nationalismul romanesc intru dobandirea independentei si unirii principatelor. Dar vecinii italieni, care citeau presa italiana, nu intelegeau diferenta intre “romani” si etnia “roma” si credeau ca acest nume fusese adoptat pentru a justifica ocuparea clandestina a peninsulei italice si inlocuirea “italienilor puri” cu “romi”.

They had not heard of the “Sicilian monologue” from Tarantino’s True Romance either. Now if you believe that monologue to be true, it’s probably true about Romanians as well (and vice-versa).

Totusi, a crede ca toti (sau majoritatea) care au reprezentat Romania sunt “slabi” si problemele sunt rezolvate alegand “candidatul corect” imi suna populist.

3. Care sunt cele mai grave probleme cu care se confruntă românii în diaspora și soluțiile dvs.?

Regimul juridic al raporturilor de munca si dublul standard. Solutia este prezenta diplomatica consistenta a institutiilor statului roman in medierea cu angajatorii si tarile gazda din UE. Rolul unui europarlamentar poate fi consistent in acest sens.

Ar fi fost interesant de vazut cum raspund si alti candidati la aceasta intrebare, dar in lipsa altor raspunsuri, acesta e OK.

4. Ce limbi străine vorbiti și la ce nivel? Care a fost subiectul / clasa preferată în liceu?

Engleza foarte bine, franceza si italiana bine. Geografia si istoria au fost preferatele mele.

In masura in care auto-aprecierea sa este corecta, raspunsul este excelent si oricum, cunoasterea limbilor straine ar trebui sa fie mai raspandita.

5. Ce ar trebui făcut pentru a crește rata de absorbție a fondurilor europene?

Ghiduri nationale mai flexibile. Reducerea birocratiei. 

Exista, desigur, o limita la raspunsuri, dar am impresia ca raspunsul este oversimplified. Sper ca exista un program mai amplu si mai detaliat, macar in faza de proiect.

6. Ce țări europene ați vizitat, cand și care dintre acestea sunt primele 3 în ceea ce privește prietenia și sprijinul acordat României și românilor?

Am vizitat toate tarile europene inca din facultate. Topul meu este Italia, Franta, Spania. 

Am scris in trecut despre jeg, Venetia si pasapoarte. Daca raspunsul este adevarat, raspunsul il recomanda pe dl Comsa ca fiind un candidat foarte bun. 

7. Care sunt opiniile dvs. privind interacțiunea dintre drepturile de proprietate intelectuală și domeniul public, care este poziția dvs. cu privire la legislația europeană actuală în această privință și cum, de ce și / sau ce ați schimba?

As pleda pentru un model nord-american, dar este foarte complicat de implementat in hatisul institutiilor UE.

Am scris despre copyright intr-un articol extins – in romana! (e si unul mai scurt intr-un link la inceput).

Poate ca din Europa “modelul american” este vazut ca ceva nemaipomenit, dar in “lumea ideilor” acesta are foarte multi critici. Lawrence Lessig si-a inceput cariera de intelectual public (ca Law Profesor Ivy League) discutand proprietatea intelectuala si copyright. Este cel din spatele “Creative Commons” (intre altii, nu toti inca in viata). Prelegerea sa TED de acum 11 ani, cat si una mai recenta, in Berlin, de ziua alegerii lui Trump, (xBs; also, NYED, mai veche,) atinge cateva din problemele cu “modelul american”. Este mai greu sa-i gasesti ideile acum, fiindca in ultimii ani s-a concentrat pe problema punctului urmator: bani in politica. Pe scurt, stiu ca nu este suficient timp si spatiu pentru un raspuns complet, dar cand zici “modelul american” fara sa-i consideri problemele (vezi si Happy Birthday/PBS) fie nu stii despre ce-i vorba, fie nu ai inteles suficient pentru a distila intr-un raspuns scurt.

8. Ce părere aveți despre corupție atât în România, cât și în Europa? Este problematică influența banilor în politică și în campaniile politice?

Coruptia este o tema supralicitata. Romania are 1000 de alte probleme. Coruptie a existat de la omul de Neanderthal si va exista pana omenirea va disparea de pe Terra. 

Iata-l pe acelasi Lawrence Lessig, dupa Aaron Swartz la un TED (xMA, xB, xK, xD, xBSt, xSA – they’re all quite similar, so you don’t need to watch more than two, or they’ll get repetitive) si  mai recent si la Google Talks, sau Bill Maher, sau JRE, explicand cat de perversa si adanca este coruptia politica in sistemul american, dar argumentele sunt in mod clar valabile peste tot. Dupa cum am explicat la 1), democratia semi-directa reduce drastic coruptia la nivel inalt (coruptia low-level sau “de rand” se reduce pe masura ce societatea devine mai afluenta).

Ar trebui sa fie oricui evident ca tari precum Lichtenstein si / sau Elvetia nu ar fi reusit sa controleze coruptia si sa raspandeasca prosperitatea in randul tuturor cetatenilor daca ar fi avut democratie pur reprezentativa. Este foarte probabil ca daca esti un candidat care nu pare sa inteleaga asta, este probabil ca vrei sa speculezi aceasta stare de situatii.

9. Politica externă și economică a României este suficient de naționalistă?

Politica externa si economica a Romaniei este inexistenta. Ar fi bine sa incepem sa existam si dupa aceea sa ne preocupam de nuante.

A bit of a cop-out – evita un raspuns, probabil fiindca nu vrea sa cada in nationalism dar nici sa-l nege. Consider acesta un raspuns oarecum bun in absenta altora.

10. Credeți că România ar trebui să accepte sau să încurajeze mai mulți refugiați și / sau imigranți?

Romania ar trebui sa se comporte ca un membru responsabil al UE. Pentru ca Europa sa supravietuiasca in competitia globala pentru resurse, migratia trebuie diminuata.

Nu cred ca-i o idee buna, data fiind prapastia demografica in care tot cade Romania. Pana si Japonia (un stat foarte nationalist, in ciuda schimbarilor masive) incearca, mai nou, sa atraga imigranti. Lipsa acuta in forta de munca, la faza in care se afla economia si societate romaneasca rezulta in “penalizari de crestere economica” – mai precis, economia romaneasca creste mai putin decat poate. In timp, randul pensionarilor se va ingrosa si cresterea va deveni imposibila. Ideea ca imigrantii sunt cumva o frana sau o capusa la buget este cretina. Vezi si “experimentul de gandire” al lui Jared Diamond.

Mi se pare de asemenea nitel inconsistent (incoerent in romana?) ca la intrebarea 2) ia o pozitie oarecum progresiva, dar la 10) este retrograd, ambele in ciuda logicii.

Cam acestea au fost raspunsurile domnului Cornel G. Comșa, pe care il puteti gasi ca prim-candidat pe lista Partidului Social-Democrat Independent.

In ciuda dezacordurilor, meritul d-lui Comsa este ca a raspuns tuturor intrebarilor in mod succint, ceea ce nu se poate spune despre nici un alt candidat. Asta il recomanda ca fiind capabil de a interactiona cu cei pe care ii reprezinta, ceea ce este prima datorie a oricarui politician.

Este, intr-un fel, similar cu Tyrion Lannister din Game of Thrones, in aceea ca desi nu sunt de acord cu “statura” raspunsurilor sale, este “cel mai” dintre toti, prin simplul motiv c-a raspuns/supravietuit testelor.

Votul nostru este secret si nu pot indica sau promite ca voi vota cu cineva anume. Dar efortul domnului Comsa a crescut masiv sansele sa-l votez si il recomand oricui ii este teama ca proaspetii alesi, odata instalati la Bruxelles si cu salariile de 8000 euro / luna + 4000 euro / luna buget discretionar vor uita pe cine reprezinta si vor intra cu aplomb in dansul puterii si al coruptiei inerente.

Ii multumesc d-lui Comsa pentru timpul acordat si ii urez succes maxim, atat domniei sale cat si colegilor de partid. Romanii au nevoie de reprezentanti care-si iau rolul in serios si nu se sfiesc sa-si asculte si sa raspunda alegatorilor!

In the next article, my (and others' in diaspora) voting experience.

Sources / More info: stuff-who,