Dupa ce am trecut in revista cam tot ce-am putut gasi scris de ea si despre ea in viest cat si epopeea cumpararii Nadirs de la amazon, hai s-o injuram nitel cu drag si cu stima.. Incepem cu V(a)C(a) Tudor.

Presa noastra, cea de tati zilele, se-nvarte cercuri in jurul intrebarii daca e sau nu romanca. Unul dintre putinii care s-a gasit sa-si ejaculeze parerea despre talentul doamnei Muller pe fata celor prezenti este bardul curtii imperiale de-alta data, V(a)C(a) Tudor. Zice V(a)C(a) Tudor, cu ocazia depunerii candidaturii sale pentru presedintie:

In timp ce astepta sa ii fie aduse dosarele cu documentele necesare depunerii candidaturii si "ochelarii de vedere", Vadim Tudor a remarcat ca loctiitorul presedintelui BEC, judecatorul Maura Olaru, seamana, in privinta coafurii si a jaboului, cu Herta Muller, scriitoare care a primit premiul Nobel pentru literatura. Vadim Tudor a mai spus ca Herta Muller "nu prea are talent literar".

Intr-o tara cat de cat civilizata, judecatorii au optiunea de a baga nesimtitii in “contempt of court”. Ca aceasta optiune este abuzata de judecatori e alta poveste, dar in cazul lui V(a)C(a) Tudor, un individ care l-ar spurca si pe Isus daca s-ar intalni cu el, arestarea pentru coruperea procesului judiciar, chiar in cazul unei simple depuneri de candidatura, este perfect justificata. Din pacate, in fiecare aparitie publica, V(a)C(a) Tudor se afla in porc-ofensiva, iar cei cu care are de a face se simt sufocati, sugrumati si intimidati de porcenia sa.

Cine este V(a)C(a) Tudor? Am scris despre el cu ocazia prezentarii omologului sau danez, Mogens Camre. Motivul pentru care n-am facut asta mai pe larg este ca ma umplu de nervi numai scriind despre el, si-mi pot reveni la normal rapid numai batandu-mi copiii, pe care nu-i am. Iata un audio clip mai vechi cu si despre Porcia Sa, Razboinicul Opaitului, in care-l ameninta pe Base cu camasa de forta si muscatul de deget:

Ce reprezinta in viziunea vecetudorista talent? Probabil urmatoarele:

Poem de inchinare de V(a)C(a) Tudor

Avem un barbat intre noi si lumina
ne luam din luminile ochilor sai
e blind ca amurgul sfintind Bucovina
si aprig ca Oltul vuind printre vai
pamintul acesta l-a dat, intr-o iarna
asa cum da iarba dintii, prevestind
schimbarea la fata a firii si-a vechei
suflari romanesti cu peceti de argint.

Si multe zapezi l-au albit pe la timple
si-atitea adinci nedreptati l-au durut
taind pentru noi pirtii largi catre viata
el steagul de foc tot mai sus l-a tinut
Astfel si-a urmat Ceausescu destinul
cu-o dragoste vie de oameni in piept
astfel nu mai mira pe nimeni ca astazi
e falnic stejar si cirmaci intelept

Iubindu-si lucid si din inima tara
osteanul din el n-are tihna deloc
si pieptul si-l pune viteaz la fruntarii
si pace el vrea, si belsug, si noroc
inchin, dar, un cintec de slava in cinstea
acestui tezaur de minte si har
el, care, luptind, ne-a redat demnitatea
de neam de eroi si popor legendar!

Intr-adevar, Herta Muller nu a ajuns si nu va putea ajunge niciodata pe aceste culmi (sau, mai degraba, vai) de anilingus..

In timp ce limba vecetudorista cauta cu obstinatie si devotament anusul prezidential, Herta Muller era terorizata de Securitate si de necesitatea supravietuirii. In timp ce V(a)C(a) Tudor acumula osanza si sugea din sfarcul de partid si de stat, Herta Muller acumula abuzurile, injustitiile, frustrarile si trairile care urmau sa constituie baza emotionala a creatiei sale.

In conditiile unui stat politienesc / dictatorial, un cretinoid lipsit de scrupule nu are decat de castigat din a inlocui hartia igienica a Presedintelui cu limba proprie. Intr-un stat mai mult sau mai putin democratic, a-njura Presedintele are avantajul de a obtine simpatia maselor lobotomizate care nu-nteleg nimic din teatrul politic si nici nu sunt interesate in acesta, dar au convingerea ca oricine se afla la putere le va strapunge in mod contondent si hidrodinamic ariergarda (si-atunci de ce nu un anilingvist expert in functia de Pres?). V(a)C(a) Tudor n-a pierdut nici o secunda in a deveni conferentiar universitar doctor docent in oportunism feroce.

romane, fii mai neamt

Dupa cum am mai spus inclusiv autorului, consider aceasta campanie (ro-neamt) stupida. Dar sa vedem ce zice Harald Schmidt, care este un show foarte popular de comedie, similar cu Leno, Stewart sau Letterman. Ca si acestia din urma, show-ul se bazeaza pe a arunca o lumina vesela si satirica asupra ultimelor stiri. In ce o priveste pe Herta Muller, este de presupus ca fritzii, in marea lor majoritate, sunt mandri ca un neamt a luat Nobel-ul, dar nu o privesc pe Herta ca fiind un neamt adevarat. Bagajul trairilor ei este strain majoritatii, care si-au dus cea mai mare parte a vietii intr-un stat functional si democratic. Mandria Nobel-ului este asadar umbrita de intelegerea mai mult sau mai putin constienta a partii intunecate a lunii: Herta a luat premiul nu pentru descrirea vietii germane, ci pentru descrierile experientelor si a efectelor vietii in corsetul si cazanul cu smoala totalitar.

Cand HS (ale carui interviuri cu Bjork, David Bowie si Will Smith pot fi vazute dedesubt, in surse) a facut misto de Herta, el a speculat practic aceasta nemultumire a nemtilor: iote ba, cand una de-a noastra a luat Nobel-u’, l-a luat ca de fapt nu-i nemtoaica pe de-a-ntregu’! Nemultumire care este de altfel teribil de similara cu cea a compatriotilor nostri..

Schmidt intreaba publicul: „Cine a luat anul acesta premiul Nobel pentru literatura?“. La tacerea din sala, el comenteaza ironic „stiam ca s-a prins de veste“ si o felicita pe Herta Müller, prezentand o expresiva fotografie a acesteia. Apoi intreaba retoric: „Intre altele, pentru ce roman?“, si sugereaza prin miscari publicului „respiratia pe balansoar“ (Atemschaukel). Acordarea premiului a adus 120.000 de exemplare vandute in plus. „Herta Müller provine din acelasi loc ca si Bela Lugosi, marele interpret al lui Frankenstein. Noua ni se pare insa ca are asemanare cu actorul german Max Schreck (n.t. groaza), pe care multi dintre noi il cunosc din Nosferatu de  F.W. Murnau“ precizeaza publicului Harald Schmidt, prezentand „serios“ cele doua fotografii. In timpul acesta, colegul sau din trupa muzicala poarta o peruca in stilul coafurii Hertei Müller. „Un boom al industriei articolelor pentru fani, peruca o puteti comanda la noi in studio“, precizeaza Schmidt. 

Pesonal, ma simt legat de Herta prin multiple legaturi schizofrenice . Nu numai ca seamana cu o matusa, ca a avut o experienta neplacuta cu seguridadea precum un bunic, ca a trecut si ea prin purgatoriul sorescian al adaptarii la o societate diferita, dar am avut nu demult o prietena nemtoaica ce s-a reintors in Germania din exil. Ca si Herta, prietena mea (vezi videoclipul cu muzica cenzurata in articolul vechi) s-a nascut in afara Germaniei si s-a repatriat atunci cand nemtii, confruntati cu una dintre cele mai timpurii crize demografice din OECD, au incercat sa-si aduca fratii de pe alte meleaguri, dat fiind ca turcii creau mai grave probleme sociale decat rezolvau probleme economice. Si probabil ca si Herta a suferit impactul cu o cultura germana eminamente masculina: dura dar corecta si clara. Prietena mea imi povestea ca in primii ani de scoala in Germania, la intoarcerea din pauza, gasea aproape intotdeauna pe scaun o flegma – si asta era numai inceputul povestii. Nemtii o respingeau aproape konstant. Eventual s-a adaptat si a invatat sa-si ascunda si sa-si (re)nege bagajul cultural din tara unde se nascuse. Dar acest bagaj cultural era evident si nu-i trebuia mult sa iasa la suprafata.

Ca si prietena mea, Herta vorbeste destul de bine limba patriei-mama, dupa cum se aude in interviul realizat de Victor Roncea:

Herta Muller este, ca mai toti membrii unei minoritati etnice, un mix al celor doua culturi si societati. Asta o plaseaza intr-o stare de gratie oarecum echidistanta fata de cele doua realitati culturale, stare care, zic eu, sta la baza originalitatii viziunii sale.

Sources / More info: V(a)C(a) Tudor Presedinte!, interviu-victor-roncea-ziua-muller, muller-harcea-parcea, schmidt-muller-video, ro-neamt, yt