Exista o gramada de idei false care persista in pofida statisticilor, datelor stiintifice accesibile tuturor. Cum am promis, atac aici un subiect mai greu de-nghitit care taman d-aia ma atrage.

Voi incepe c-un disclaimer, si-anume nu sunt pisolog, nu ma citi iar daca ma totusi ma citesti, nu lua ce zic ca sfaturi. Daca esti deprimat sau foarte trist, articolul asta probabil ca nu e pentru tine. Poate cel despre sinucidere cu Pepsi, dar probabil nici ala. Fereste-te de cel despre sinucidere si poezie. Cel mai bine, suna la un suicide hotline sau vorbeste cu un prieten bun. E o diferenta intre prieten bun si cunostinta (acquaintance).

A doua faza este ca echilibrul psihic al majoritatii oamenilor este atat de fragil incat o simpla discutie despre sinucidere si depresie ii arunca pe acestia in aceasta directie. Nu asta-i intentia mea in acest articol, din contra.

1. Sinuciderea e-o problema in principal feminina

Statisticile sunt cat se poate de clare. Iata un grafic pe baza datelor din USA, urmat de datele pentru primele 10 tari in topul sinuciderilor:

Dupa cum poti vedea in graficul de mai sus, barbatii au clar mai multe sinucideri. Iata si situatia globala.

Este evi-dement ca rata de sinucidere a barbatilor este cu mult mai mare decat a femeilor, in medie cam de 6 ori, exceptie facand Japonia, unde, surprinzator, diferenta este de numai 3 ori. Cred ca-i din cauza ca femeile se exteriorizeaza mai des si mai eficient decat barbatii, oferind posibilitatea de (si de cele mai multe ori solicitand activ) interventie. Barbatii au de asemenea tendinta mai pronuntata catre violenta / activitate fizica si metodele alese de ei sunt mai eficiente – cutite si pistoale vs. supradoze de piramidoane si saprosane la femei.

In ce priveste tabela alaturata, e important de retinut ca exista diferente majore de colectare a datelor intre tari. Unele tari prefera sa trateze problema ingropandu-si capul in nisip – o metoda ineficienta de sinucidere, BTW.

2. Se-ntampla mai multe sinucideri iarna

Conform graficului de mai sus (scroll it down), cele mai multe sinucideri se intampla in luna mai si in general primavara. Cred ca se-ntampla pentru ca cineva deprimat este mai deconectat de restul lumii atunci, iar carentele de soare sunt acumulate si maxime.

Lipsa soarelui pare sa se coreleze in linii mari, latitudinale, dat fiind ca distanta de Ecuator (si implicit cantitatea de radiatie solara absorbita) pare sa fie proportionala cu rata sinuciderilor.

Ca zile ale saptamanii, Luni detine recordul; cele mai putine au loc Sambata si Duminica.

3. Mai multi saraci decat bogati se sinucid (mai multi amerindieni, etc)

Banul n-aduce fericirea si nici dragostea, dar poate aduce mai mult sex & droguri. Atat sexul cat si, respectiv, drogurile reprezinta un bun surogat pentru fericire si dragoste. Topul tarilor corelat cu GDP/capita nu este un bun indicator, intrucat “bogat” si “sarac” sunt intrinsec termeni relativi. De pilda, mogulii romani sunt bogati in Romania; in Statele Unite abia ar putea cumpara vreo 2-3 masini barosane si o benzinarie sau doua sa le hraneasca.

Statele comuniste sau foste comuniste par sa aiba mult mai multe sinucideri decat cele capitaliste, dar nu cred ca asta se datoreaza saraciei generalizate, ci mai degraba dezamagirii uriase care poarta numele de comunism. Acest sistem a promovat de asemenea adevarul propagandistic care deseori nu avea nici o legatura cu realitatea, incurajand indirect aparitia bolilor mentale (homo sovieticus). Sugrumarea libertatilor individuale este de asemenea profund deprimanta.

O statistica mult mai semnificativa este sinuciderile dupa rasa, de unde reiese ca ALBII conduc detasat la sinucideri, atat procentual cat si ca numere absolute. Chiar si acolo, amerindienii conduc la varstele intre 0-20 de ani in timp ce asiaticii conduc intre 20 si 30 de ani. Impresia mea este ca nu factori genetici, ci cei social-culturali sunt determinanti.

Mai departe, extremele de venit par a fi mai strans corelate cu ratele de sinucidere. Un studiu danez (link in Surse) a concluzionat ca oamenii cu o istorie de probleme mentale si venit mare au un risc mai mare de sinucidere decat omologii cu venit mic.

4. Tristetea sau depresia este o boala de care sufera numai distrusii, zdrentele si emo-kizii

Ideea asta pare a fi folosita ca “scut” impotriva depresiei. In acelasi timp, ii descurajeaza pe suferinzi sa caute ajutor. Este adevarat insa ca o proportie foarte mare din oamenii strazii sufera de depresie si boli mentale. Unii sunt insa artisti inca necunoscuti:

Este cat se poate de firesc sa fii deprimat de moartea cuiva apropiat (pana si animalele isi plang mortii), de divort sau de pierderea locului de munca. Este firesc sa ai nevoie de ajutor in astfel de situatii si este necesar sa soliciti acest ajutor, ca-n cantecu’ ala cu prietenii al Beatles-ilor.

Acuma, depresia este de fapt definita de psiho-jmekeri in manualele lor ca avand anumite criterii obiective. In linii mari, este o tristete profunda si cronica si care dureaza mai mult decat e firesc in cazul unor evenimente declansatoare. Din fericire, este tratabila. Cat de tratabila, e greu de zis..

5. E suficient sa iei o pastila pentru a scapa de depresie

Ei, aici e-aici. Impresia mea personala de ne-medic ne-corupt de ne-institutele de ne-cercetare sau big-ne-pharma este ca medicamentele nu rezolva nimic. In cel mai bun caz amana acutizarea problemei de baza, dar n-o rezolva niciodata. Putine medicamente (de fapt, cam nici unul) sunt mai bune decat placebo (vezi articolul wired mai jos), ceea ce sugereaza ca tratamentul prin terapie nemedicamentoasa ar trebui sa aiba sanse mai mari de succes total / de lunga durata. Mai mult decat atat, un cor din ce in ce mai mare de nemultumiti spun din clipurile de mai jos ca medicamentele psihoactive ar creste sansele de sinucidere si / sau violenta.

Daca cercetarea de la baza articolului precedent este adevarata, oamenii deprimati cronic nu au exercitiul pastrarii optimismului. Si daca, asa cum am mai spus, performanta sexuala este o functie de muschi si poate fi “exersata”, oare nu cumva putem face asta si cu creierul? Eu zic ca da.

Alti factori care afecteaza sinuciderile

• obezitatea (cei obezi se sinucid mai rar)
• exercitiul fizic (creeaza voie-buna)
• detinerea unei arme de foc (exista mai multe sinucideri decat omucideri)
• densitatea populatiei (mai multi oameni se sinucid in mediul rural, dar asta s-ar putea datora unei densitati mai mari a pustilor)
• religiozitatea scade puternic incidenta sinuciderii (o creste numai pe cea a omuciderilor)
• in functie de grupa de varsta si etnicitatea, sinuciderile reprezinta in tarile industrializate intre a 3-a si a 6-a principala cauza de mortalitate

Cat despre S.A.D. (seasonal affective disorder), sau sindromul asociat cu lunile de iarna cand suntem mai tristi din cauza ca ne vede soarele mai rar, poate fi tratat cu (blue) light therapy, care este o lampa cu diode albastre (sau alta lumina intensa) pe care o tii pe birou si-o lasi sa-ti intre in ochi, ridicandu-ti astfel moralul. Daca-ti cumperi asa ceva, ia-ti una portabila, intrucat ajuta si la obisnuirea mai rapida cu un alt fus orar, cand calatoresti.

Sources / More info: wiki-suicide, gender-suicide, epidemiologia-suicide, bbc-luna, top-tari, bmj-suicide-income, m-help-sinucideri, wired-placebo, A Clinician's Guide to Using Light Therapy, philips-goLITE-costco, yt-suicide