sorescu, despre boc

poate nu stiti, dar omul cu par mult si iconoclast care fie a luat-o pe-o scara catre cer sau este acum tors si facut covoare ne-a zis intr-o poezie despre boc ce va sa vie..

da, vorbesc despre acelasi boc care-a facut mai demult poc. acum boc tre’ sa repare economia si scaunu’, sa ne scoata din criza si sa faca totul pana ieri.

care socrescu? nu socrescu, sorescu. cum care sorescu? cel cu sinuciderea, cu halebarda, absurd, razlet, cu boala rasului, olteanul.

Marin Sorescu - Nu te-ncurca

Boc! Boc! In poarta.
Spre dimineata, cu vreo trei zile pana-n Craciun.
- Vezi, ma Gheorghe, cine bate, ma -
Sare muierea. Nu se sculasera, ca era prea denoapte.
Afara iar: Boc! Boc!
- Care esti, ma?
Era-ntuneric, se vedea doar o pata mare alba.
Era iapa, legata de poarta.
Si ala batea tare-n pridvor, cu ciomagul.
Si când l-a vazut pe Gheorghe c-a iesit
C-o mana bagata pe maneca hainei si cu alta afara,
A inceput sa-l certe.
- Ba, ce faceti? De ce dormi, ma? la ora asta?
Oamenii vrednici nu dorm la ora asta! Ce faci, ma?
De ce dormi, ma?
Intra în casa si descarca o desaga de ghete rupte,
Cizme scalciate pantofi.
- Ma, venii la tine sa-ti aduc astea, ca nu ma lasa
Nacotele de copii,
Ca se duc la hora.
Mai ramasesera vreo doua ciubote-n desaga,
Le descarca si pe alea.
- Mi le faci pâna-n Craciun!
- Pai, Craciunul... Ca e poimaine...
Gheorghe se uita la gramada, se mai scarpina în cap
Nu-i convenea.
- Ma, nasule, n-oi putea, ca e prea aproape
Poate asa intr-o luna-doua
- Ba, daca nu poti, nu te-ncurca.
Ba, uita-te-n ochii mei.
Daca nu poti, nu te-ncurca, ba!
C-asa mi-a mai facut al lui Vintila
Din Trantoru, ca i-am dus putina de varza
Sa mi-o dreaga si mi-a tinut-o în prispa
Pan la Pasti si-am ramas fara varza la copii.
Se sculase si muierea lui Gheorghe.
Se-mbracase si venise la vatra,
Unde se duceau tratativele.
Vazand maldarul de plotoage si stiindu-l pe barbatu-sau
In stare sa lase totul balta si sa dreaga o pereche-doua
De bocanci - si stiindu-l si pe nasul Cornita carcotas,
Ca nu le face bine, a-nceput sa ia vechiturile
Una cate una si sa le bage la loc în deseaga.
- Ba, nu te-ncurca, ba, daca nu poti!
Nu te-ncurca, ba, continua asta cu gura mare,
Ca se speriasera si gainile care acum se sculau...
- Nu se-ncurca deloc, nasule, ca nu poate!
Trebuie sa taiem porcul,
Trebuie sa aducem lemne si nu poate acum.
Gheorghe facea si el cizmarie când putea,
Printre picaturi, invatase la armata
Si când avea timp, mai scotea si el un ban.
Da finul Comita nici nu i-ar fi platit.
Si-l mai si certa.
S-a suparat si-a plecat bombanind.
A-ncalecat pe iapa a alba si-a plecat la alt mester,
Tocmai în partea ailalta a satului.
Comita era din neamul Capetilor (De-ai lui Capete)
Din Natarai. Se mutase la deal, si-avea casa dinvale de biserica
A veche.

de fapt si de drept, a scris sorescu si despre Crin:

Marin Sorescu - Pictura cu crin

Si as dori sa te pastrez
In clipa aceasta de stralucire
Ca pe-o floare, care se daruie singura
Unei picturi cu sfânt.
(Vezi arhanghelul cu crinul în mâna.)
Sigur, eu nu sint sfintul!
Dar îmi place imaginea si o pastrez.
Azi-noapte am ascultat spovedaniile complete
(Volumul II sau I?)
Legate în piele, oricum.
Cum se mai aduna si viata noastra!
Ca un film de desene-animate,
Facut din cuvinte scrise.
Ce nevoie avem de aceste priviri în urma
Si toate aceste intimplari
Mai mult sau mai putin necesare,
Pe care, pâna la urma,
Sintem tentati sa le credem chiar fericite?
Sint insasi viata noastra cu gust amar
Care tinjeste dupa o lacrima de cainta,
Ca sa-l mai dilueze.
Ai trecut ca o umbra prin toate aceste incaperi
Ale castelului tau
(Nu din Spania, desigur!)
Si nu te-a intinat nimic
Nu te-a atins nici o arma din panoplia
Ghiftuita de spade, din sala armelor.
E nemaipomenit cum frumusetea ta stie sa se apere
Si chiar daca nu mi-ai fi spus o vorba
Pentru mine ai fi fost mai limpede
Decât primul meu gând de dimineata.
Azi-noapte am fost mai epici -
Si cuvintele tale
Le-am vazut strecurindu-se
Prin fereastra intredeschisa,
Prefacindu-se în fulgi,
Pentru neintinarea orasului.

In ce ma priveste, eu cam oscilez intre Nudism, Ecuator si Poli:

Marin Sorescu - Nudism Car namol cu o caldare La femeile care fac nudism. In tinerete aveam o parere mai buna Despre femei; Dar trebuie sa faca cineva Si treaba aceasta. Ele nu se mai feresc de mine Ma numesc "cel care aduce namol" Si-si vad inainte de nudismul lor. De fapt eu nici nu le mai bag in seama, Le numesc "femeile care se inamolesc" Si ma gandesc la ale mele. Uneori ma apuca din senin O pofta grozava de injurat. Dumnezeii tai de viata De tinerete De batranete De fericire De iubire De casatorie De ideal. Toti acesti dumnezei Se prefac in namol de buna calitate. In orice caz femeile il gasesc foarte bun Si se ung cu el. Marin Sorescu - Am vrut sa ma schimb Am vrut sa ma schimb pe unul mai bun, L-am cautat cu lumanarea, Inalt ca bradul, curat ca floarea, Si care noaptea sa doarma tun. Ce, cu mandrie, sa-si zica: unul Ca mine-n lume nu mai exista. Frumos, cu educatie ateista, Poti sa il cauti sa tragi cu tunul. Ce bine! Ce bine! Ce bine! Si, pe de alta parte, vai ce pacat! Nimeni n-a vrut sa se dea pe mine Si de-aceea am ramas neschimbat.

Marin Sorescu - Ecuatorul si polii Impreuna sintem foarte dialectici (Tu stii ca a fost cea mai frumoasa Zi din viata mea? Ce bine-ar fi sa fie asa. "Ba da". Te rog fraza asta sa n-o tai) De fapt, poezia de dragoste ar trebui sa fie semnata Chiar de muze. Poetii sa se inspire si ele sa puna degetul. Tu sa intinzi aripa peste versurile mele "N-am intins-o?" Asa, o pana. Vreau o filfiire deplina. Simteai ca veneai pâna lânga mine Si deodata un gol de aer. Ce se intimpla? Ma gindeam la tine. Golurile de aer nu stiu ce-o fi cu ele, Asa e când zbori, zburam spre tine. "Oricum, eu receptam fluidul." Si eu ma ghidam tot dupa fluid. Noi nu lucram decât pe Baza de flux magnetic. Stii ca la ecuator cântarim Mai mult decât la poli? In orice caz, când sintem impreuna Cintarim mai mult, Sintem doua ecuatoare incolacite Doua ecuatoare si - un pol - ca niste serpi. De ce numai unul? Pentru unitatea contrariilor. Plus cea mai ieftina energie... Nu stiu daca intelegi? Ce zici de titlul asta? Esti ca o sfera de sticla In care Dumnezeu a strecurat Si-un clopotel. Când se-nvirteste pamintul, suna clopotelul. Tu suni. Da, dar n-am sunetul frumos Decât în sfera de sticla Vibrez din toata fiinta Si tu-mi culegi vibratiile Si mi le restitui, sarutate.

Oscileaza si actorii. Vezi, mai jos.

Sources / More info: sorescu care escu, wiki-sorescu, poza, yt-sorescu

zamo, boc face poc, hip-hop, poezie, lirica, sorescu, sorescian, soresciana, marin sorescu, poet, remix