Showing posts sorted by relevance for query bush. Sort by date Show all posts

In week-end-ul ce taman a trecut, o fundatie i-a invitat pe cei doi fosti presedinti (G. W. Bush si Bill Clinton) la o sezatoare in Toronto. Frank McKenna, fost ambasador canadian in US i-a moderat si regulat.

Am primit recent o leapsa de la puttycat, cu ce sau cum mi-a fost furat si mi-a ramas in minte. Trec peste evidenta tenta materialista a lepsei - e mai important ce ramane-n minte, sau ce poti tine-n palma? Raspunsul nu conteaza, a fost o vreme cand am trait si eu in foame. Articolul initial, fiind prea mare, a fost spart in inca doua: Nokia si Sony.

Intr-un articol precedent, am cazut pentru o farsa si am citat un "studiu" care n-a fost facut niciodata, sau mai bine zis a fost facut de oameni pusi pe shotii. Nazbatia asta are niste implicatii interesante.

La secole distanta de Renastere si la o decada de la publicarea "Inteligentei Emotionale" a lui Goleman, putini dintre noi reusim sa avem un echilibru intre porniri si sentimente pe de o parte si ratiune de cealalta. Sunt convins chiar ca nu toata lumea intelege care-i diferenta.

Extreme division in the public opinion is not new and is not common only to Romania. What is special about our situation is how ludicrous and paranoid their claims are. In this article commenced long ago, we look at how “tunnel vision” and “excessive focus” ruins politics, and implicitly, electorates who fail to censor the politicians who succumb to it.

Azi e ziua patriei, dar cum ii spuneam lui Krossfire intr-un comentariu, prefer o zi rationala uneia nationale. Oricum, el explica tare bine cam tot ce-i de explicat, iar eu n-as putea decat sa repet urarea veche. Continui aici discutia emotie vs. logica, inceputa in prima parte cu Colbert si Adeveria.

Nu cu mult timp in urma prezentam ceea ce mi se parea o creatie originala romaneasca si un serial promitator. La scurt timp, si alti "mari bloggeri" s-au trezit sa-l promoveze, serialul a prins aripi si a-nceput sa fie chiar popular. Dar cu popularitate apar si probleme.

...sau "Bush cat bradul, bradul cat Bush (i.e., tufa)" Am aflat recent despre un eveniment care a propulsat Romania in topul Euronews "no comment" (1), si care este un prilej pentru cateva observatii despre starea de sprite (sic) din Romania.

Usurinta cu care toti romanii, aproape fara exceptie, au acceptat motivatia americanilor pentru neacordarea de vize mi se pare teribil de penibila. La fel de ridicol mi se par standardele duble care domina atitudinea noastra - si, de fapt, a lumii intregi - fata de gigantul militar, politic si economic.

Citeam despre concursul "merita sa fii istet". Un concurs care parc-ar fi facut pentru o alta lume, intr-o alta era.

Viata cotidiana este o farsa generalizata si totala. Prima zi din Aprilie e ziua mondiala a farselor, dar cui ii mai arde de asa ceva cand viata reala o ia cu mult inaintea imaginatiei?

Scriam mai demult despre cum a sarbatorit Bucurestiul ziua inghesuielii nationale. A sosit timpul sa scriu despre ambouteillage si cum sa scapi de trafic, despre asteptari, teorii de conspiratie si jetpacks.

Lumea arde si eu mi-am pus sablon nou. Au aparut o gramada de probleme dar, din pacate, nu am timp sa le rezolv. Asa ca merg inainte, urmand sa corectez problemele in cateva zile, cand voi avea mai mult timp. Pan-atunci, sa ne-atintim privirea-n lume.

Vorbeam despre moastele Sfantului Nectarie care-au fost recuperate. Iata ca si capetele de maori au razbit prin birocratia franceza si pornesc la lungul drum catre Noua Zeelanda.

Multa cerneala s-a scurs pe tema invaziei Iraq-ului. C-au vrut americanii petrol, c-au vrut o noua baza militara dat fiind ca sauditii sunt prea extremisti, sau chiar au crezut naiv ca pot aduce democratie, este greu de zis. Este insa clar ca indiferent daca te uiti la pretul petrolului, nivelul de trai sau democratie in zona sau deficitul bugetar sau imaginea americii, totul este mai rau. In conditiile astea, spusele lui Omar Sharif merita ascultate.

Nu demult publicam cateva interviuri cu Richard Kern si fetele pe care le-a pozat. Am salvat cel mai fain interviu pentru un alt articol (asta), dat fiind ca oricum pagina cu pricina se-ncarca foarte greu din cauza clipurilor flash video (.flv) multiple.

Cateodata imi vine sa ma fac futograf. De pilda, atunci cand asist la o sesiune de fotografie in nudul gol. Ce urmeaza este undeva la granita – in zona artei, zic eu. Dar acei care considera plaja un loc de pierzanie se vor simti ofensati, so reader discretion is strongly advised.

Dupa ce acum o spatamana aflam despre o alta romanca de seama ca "o suge", iata ca blogosfera imi aduce la cunostinta ca Mrrr nu este singura femeie demna de a fi pe prima pagina, dar despre care eu habar n-am. Mai este cel putin una: Ana Birchall. I-as zice ABC, dar mi-e teama sa nu se interpreteze C ca fiind un cuvant urat, pe care nu l-as asocia cu ea.

Se-ntampla miscari in pen(is)umbra in feminismul romanesc avangardist (adica din fata camerelor de luat vederi, poze si spriite de indieni. Daca tot ne-am uitat in fundul stirii cu EBa, hai s-o zicem si p-aia cu B36.

Desi am mai discutat de cateva ori de ce pastrez o oarecare anonimitate, majoritatea bloggerilor (si probabil a cititorilor) nu numai ca nu inteleg motivele unui astfel de demers, dar au reusit sa faca din semnatura un titlu de glorie, de parca daca iti pui la sfarsitul articolului un nume cu mai multe sanse de a fi real (dar indeobste nu poate fi verificat) esti un om curajos, voinic, cu obektu’ mare si mertzan+sofer la scara.