Showing posts sorted by relevance for query imigranti. Sort by date Show all posts

In interviul precedent am discutat cu prietena mea cum vede ea coruptia canadiana. Ea - nu, eu da.

O recenta discutie de 55 minute pe TVO, televiziunea publica din Ontario, este un bun prilej de a considera ce-nsemna sa fii canadian si ce inseamna cetatenia dubla dual citizenship.

…si nu toti cei de pe asistenta sociala sunt milogi. Dupa ce am relatat ca IHT s-a uitat la o familie de romani din Spania (stirea 4 din 10), iata ca si NYT, simbolul presei libere ucigatoare de copaci, descrie cazul unui cuplu de romani in varsta care au preferat sa faca foame decat s-ajunga pe welfare. Este greu de zis daca o duc sau nu mai bine in New York decat oriunde altundeva in Romania.

Continui discutia imigratiei in contextul canadian descriind si regurgitand cateva din luarile de pozitie ale ministrului imigratiei cat si cateva din particularitatile sociatatii si sistemului canadian.

Canada se vinde (si multi cumpara ideea) ca un rai multietnic unde toti traiesc fericiti si-n concubinaj, inclusiv Tom si Jerry. Realitatea nu-i foarte departe de reclama, dar exista si exceptii si-aici prezint cateva. 

La cererea telecititorilor, suparati de intreruperea publicitara, continui sa am labartez discutand interviul care e oricum lung. Ca drumul pana la tine, if u dig Andries.

In primul episod, am aruncat o privire asupra familiei Ionce. Continui aici cu un raspuns (foarte) pe larg pentru o prietena care ma intreba unde-i mai fain sa-si faca un Ph.D, in BC sau Alberta.

Oare cum ajung britanicii sa-si inchida usile imigratiei? Ce pazeste Soros?

Dupa ce in episoadele anterioare am vorbit despre romani renumiti, orfani adoptati, supravietuitori de Holocaust si un preot, am aflat recent despre niste romani maghiari si viata lor din NY[T/C].

Am primit recent un indemn de a face un sumar cu lucrurile simple din jurul meu care merg pe dos. Dar pentru ca lucrurile simple nu ma intereseaza, voi incerca sa fac un sumar cu cele mai mari probleme ale societatii canadiene. Asa cum le vad eu, desigur.

Recent, un ziar nou din Toronto ar fi publicat un articol in care autorul, Bogdan Ionescu, cere la plural, in numele sau si al "elitei" sa nu se desfiinteze vizele pentru romanii din Romania care doresc sa viziteze Canada:

Am discutat recent c-o prietena despre emigratul in Canada. Am salvat logul si m-am gandit sa-l postez aici pentru oricine ar fi interesat (am schimbat numele, desigur).

M-a deranjat intotdeauna rasismul la romani si argumentele gen "hai sa-i belim pe tigani, ca si altii au facut la fel". Cand ma pronunt impotriva acestor atitudini, o fac nu pentru ca altii n-au facut la fel, ci taman d-aia. Continui deci sa descriu politicile discriminatorii din trecutul Lumii Noi.

Nu pot reda intreaga Oda a lui Wordsworth, dar voi reda cel mai cunoscut pasaj si-ti voi povesti despre Splendoare in Iarba, filmul lui Kazan. Daca preferi ceva mai scurt dar in intregime, incearca episodul precedent, despre Cummings.

In completare la articolul anterior despre exemplul strainezilor de trafic, discut abonamentul prin posta din Toronto si publicitatea facuta transportului in comun.

Un recent articol venit din noua vizuina a lu' puttycat mi-a dat de gandit si apoi de scris. Intrebarea fiind, desigur, cum se descurca regia de transporturi din Toronto (TTC, sau Toronto Transport Comission)? Exista invataminte de tras de la altii, apropos de transportul in comun si cosmarul de trafic bucurestean?

Intrebat de o prietena daca sa mearga in BC sau Alberta la studii superioare, incurajat de "liberalizarea" vizelor canadiene pentru romani, cat si de o stire recenta despre o mama eroina din BC, care-a zamislit aproape 20 de progenituri, m-am hotarat sa-mi aplec iarasi privirile asupra Canadei. Nu-i prima data cand fac asta aici-sha. Am mai scris despre clima, despre vize si chiar despre imigrare si feminism. Si-acum, inc-odata :)

Pe Cristiana Nicolae am cunoscut-o cand eram mic. Nu intamplator, cand i-am vazut documentarul despre tigani la OMNI, m-au napadit niscaiva amintiri si-am invatat si ceva nou.

..si-am regretat-o in secunda urmatoare. Prefer sa las orice comentariu pe acest blog, chiar si cele de prost gust sau injurioase, pentru simplul motiv ca astfel de comentarii sunt mai daunatoare autorului (sau, cateodata, autoarei) decat mie insumi. Dar aici am facut o exceptie.

Soros and at least one Koch started holding hands for a common purpose: they call it something else, but it’s really about ending America’s “world cop” legacy role. Far more important to Romanians, on the foremost blog in the SE Of europe (ran out of capitals), a guest author makes almost as many language mistakes as the owner but has more consistently enlightened viewpoints.