Procurorii redau discutia telefonica dintre Rus si Dobre, care a avut loc in 4 august, la ora 18:19, cu doua zile inainte ca ministrul de Interne sa isi dea semisia.
"RUS IOAN: Luni cred ca vor fi doua hartii! Nu stiu exact. Ma mai vad cu premierul si cu...dar asa se profileaza.
DOBRE VICTOR PAUL: Ati apucat sa vorbiti cu el?
RUS IOAN: Da, am vorbit, dar ei vor, in primul rand vor sa fie minus 1600 de aia, ori...asa ceva nu...i-am spus ca nu sunt, fizic si nu sunt dispus la niciun fel de...nimic si atunci nu cred ca va fi alta solutie!
DOBRE VICTOR PAUL: Ihi.
RUS IOAN: Deci, ei tin, neaparat, sa fie asa, deci sa fie...sa se demonstreze faptul ca nu...ca ala e valid si ca majoritatea, cvorumul, e asta si noi trebuie sa facem cvorumul ala. Punct. Pai, de unde...sa-l facem?
DOBRE VICTOR PAUL: Ihi.
RUS IOAN: Ca sunt unii care zic ca asa este si ca noi ne opunem sau eu ma opun, ca-s omul presedintelui si dumneata te-ai convertit. Am zis: Mai, deci, e in regula, numai ca voi vreti sa ne invatati...ce? Ca suntem tampiti amandoi, eu si cu omul ala! Om fi prosti, dar chiar tampiti nu suntem! Am bagat si noi de seama cati sunt, cum sunt, iar eu nu semnez niciun singur om in plus sau in minus! Si cu asta basta! Daca sunt care cred ca stiu ei mai bine ca noi si stiu ei sa numere asa, incat asa sa fie, n-am nicio impotriveala sa incurc pe cineva. Ca nu inteleg, ca asta e un gest politic important care...Bun, e important, dar eu chiar nu vreau sa-mi petrec batranetile in puscarie!
DOBRE VICTOR PAUL: Acum nu stiu ce sa fac, sa-i dau si eu un telefon sa-i spun? Nici nu stiu cum e mai bine!
RUS IOAN: Poti sa-i dai un telefon. Eu i-am spus: Mai, gandeste-te... nu stiu ce, maine seara ajung la capitala, luni dimineata sunt acolo si, daca chiar exista aceasta posibilitate eu nu am nicio...chiar nu am nicio problema. Asta e, inteleg ca e un imperativ major care voi ziceti ca poate fi sustinut, noi zicem, in tampenia noastra ca nu poate, deci, tampenia noastra nu are cu ce sa va incurce!
DOBRE VICTOR PAUL: Atunci, zic asa, trec eu maine pe acolo, inainte de a pleca, scriu ce a am de scris si o las la dumneavoastra si o gasiti de dimineata."

Dobre catre Rus, in 3 august: Presedintele si premierul s-au inteles ca eu sa demisionez
Victor Paul Dobre l-a anuntat in 3 august pe Ioan Rus ca presedintele si premierul s-au inteles ca el sa demisioneze din functia de ministru delegat pentru Administratie, pentru ca a semnat ca pe listele electorale permanente pentru referendum sunt 18.300.000, "ceea ce... asa este".
Procurorii arata in referatul prin care procurorii cer avizul de urmarire penala pentru Victor Paul Dobre ca fostul ministrul delegat pentru Administratie "a cunoscut de la momentul luarii rezolutiei infractionale si transmiterii documentului, care nu era indeplinit conform prevederilor legale, consecinta faptelor sale, fapte care au condus in final la determinarea ministrului Administratiei si Internelor sa demisioneze", scrie Mediafax. "Pentru a minimaliza faptele sale, a decis sa demisioneze si sa afirme ca a demisionat intrucat nu a dorit sa comita fapte penale", noteaza procurorii in documentul citat. Victor Paul Dobre si Ioan Rus au demisionat din functiile de ministru delegat pentru Administratie si respectiv ministru de Interne in 6 august.
In 3 august, la 20.48, Victor Paul Dobre ii spunea lui Ioan Rus, intr-o discutie telefonica, despre faptul ca presedintele si premierul s-au inteles ca el sa demisioneze din functia de ministru delegat pentru Administratie, lucru despre care Rus nu stia nimic.
"DOBRE VICTOR PAUL: Va salut! Domnule ministru, nu vreau sa va stric seara, dar am inteles ca presedintele si cu premierul s-au inteles sa demisionez. Asta e viata!
DOMN: Eu nu stiu despre asa ceva. (!!!)
DOBRE VICTOR PAUL: Asa mi-a spus domnul Chitoiu. A fost o videoconferinta la PNL, eu eram pe drum. M-au atacat oameni importanti cum e domnul Fenechiu si cand am intrebat mi s-a spus ca asa s-a inteles Presedintele cu Ponta. Nu am nicio problema.
DOMN: De ce?
DOBRE VICTOR PAUL: Nu stiu. Ca am semnat ca sunt 18.300.000 pe liste. Ceea ce... asa este, dar aia e o alta problema".
In 4 august, la ora 14.07, Victor Paul Dobre ii spunea si lui "Ludovic" despre faptul ca i s-a cerut sa isi dea demisia.
"LUDOVIC: Cum sa-ti dai demisia?! De ce sa-ti dai demisia?! Asta-i culmea! Ai avut tu vreo influenta in chestia asta?
DOBRE VICTOR PAUL: Nu!
LUDOVIC: Pai?!
DOBRE VICTOR PAUL: Nu, atat ca am dat un raspuns. M-a intrebat Curtea cati sunt pe listele electorale permanente si i-am raspuns exact.
LUDOVIC: Am inteles....".

Un anume "Vlad" ii spunea lui Dobre: "Sa fugim din acest grup infractional organizat! Pe bune!"
Victor Paul Dobre ii spunea unui anume "Vlad" ca "Vela, ala de la Prahova si Fenechiu m-au facut zob" si ca se pregateste "o nebunie intreaga", iar acesta il intreba daca nu ar fi mai bine sa fuga "din acest grup infractional organizat", scrie Mediafax, care citeaza din interceptarile procurorilor.
Dobre ii spunea lui "Vlad", intr-o discutie telefonica din seara zilei de 3 august, ca a vorbit cu Daniel Chitoiu, iar acesta l-a anuntat ca Victor Ponta si Crin Antonescu au hotarat ca este mai bine sa isi dea demisia. Dobre preciza ca acestia vor sa dea o ordonanta, "sa faca o nebunie intreaga", sa nu voteze romanii din strainatate, "sa-i scoata de pe listele electorale permanente". In acest moment al discutiei, "Vlad" il indeamna pe Victor Paul Dobre ca impreuna sa isi dea "demisia de tot". "Daca nu cumva e bine sa fugim din acest grup infractional organizat! Pe bune!", adauga "Vlad".
Procurorii redau discutia telefonica dintre Dobre si "Vlad", care a avut loc in 3 august, la ora 20.53.
"VLAD: Da, Victor!
DOBRE VICTOR PAUL: Salut! Azi, cat eram pe drum, a fost o videoconferinta a inaltei conduceri cu filialele.
VLAD: Am auzit, da.
DOBRE VICTOR PAUL: Crin l-a remandatat pe Daniel. Vela, ala de la Prahova si Fenechiu m-au facut zob: ca n-am semnat, ca nu am facut, ca nu stiu ce.
VLAD: In teleconferinta?! In videoconferinta?
DOBRE VICTOR PAUL: In videoconferinta, da.
VLAD: Cretini!
DOBRE VICTOR PAUL: Am vorbit cu Chitoiu. Zic: "Daniele, ce stii?" Zice: "Stii ca Crin si cu Ponta au hotarat ca e mai bine, nu stiu ce". Zic: "Bine". Deci, eu cred ca pana duminica imi dau demisia si imi vad de concediu.
VLAD: Mama-mama!
DOBRE VICTOR PAUL: Treaba lor ce vor face!
VLAD: Ce sa zic?!
DOBRE VICTOR PAUL: Iti spun eu ce vor: vor sa dea Ordonante, sa faca o nebunie intreaga.
VLAD: Nu pot sa cred!
DOBRE VICTOR PAUL: Da, da! Sa faca o Ordonanta, sa nu voteze aia de afara, sa-i scoata de pe liste, o nebunie intreaga.
VLAD: Victore, hai sa vedem daca nu ne dam demisia de tot! Pe bune!
DOBRE VICTOR PAUL: Cum?
VLAD: Daca nu cumva e bine sa fugim din acest grup infractional organizat! Pe bune!".
Functionari cu atributii in gestionarea datelor MAI "curatau, actualizau" mortii din liste
Functionari cu atributii in gestionarea listelor de alegatori pentru referendum vorbeau, luni, 6 august, despre curatarea, actualizarea numarului de morti, la Gorj, "judetul lui Ponta", inregistrandu-se intr-o luna 40.000 de decese, concluzia ironica fiind ca "raman putini olteni". Totodata, o functionara spune ca "nu o intereseaza", precizand unui interlocutor ca daca alegatorul are cetatenie romana, are dreptul sa voteze: "Sa ma lase dracu' in pace!".
Procurorii Parchetului Inaltei Curti de Casatie si Justitie arata, in referatul prin care cer avizul de urmarire penala pentru fostul ministru al Administratiei Victor Paul Dobre, ca acesta, alaturi de chestorul Constantin Manoloiu si de secretarul de stat Ioan Cabulea, au facut "demersuri, au purtat mai multe discutii despre modalitati prin care, intr-un mod aparent legal, sa se poata ajunge la o diferenta intre numarul electorilor de la referendumul din 29 iulie 2012 si cei pe care urmareau sa-i obtina printr-o actualizare ulterioara".
Adresa din 2 august prin care Ministerul Administratiei si Internelor a comunicat Curtii Constitutionale ca nu isi poate asuma veridicitatea numarului de persoane inscrise in listele electorale permanente are practic un caracter fictiv, iar aceasta imprejurare a fost cunoscuta de catre invinuiti, spun procurorii. "Potrivit probelor administrate in cauza, scopul il constituia justificarea formala a operatiunilor ulterioare, prin care din listele electorale permanente urmau sa fie excluse un numar de persoane cu drept de vot. In aceasta perioada numitul Victor Paul Dobre si invinuitii au desfasurat mai multe demersuri, au purtat mai multe discutii despre modalitati prin care, intr-un mod aparent legal, sa se poata ajunge la o diferenta intre numarul electorilor de la referendumul din 29 iulie 2012 si cei pe care urmareau sa-i obtina printr-o actualizare ulterioara", explica anchetatorii in documentul citat.
Pentru a ascunde acest demers au fost efectuate mai multe analize si variante de lucru. In vederea atingerii acestui scop s-a optat inclusiv pentru reducerea fictiva a populatiei in unele judete, iar una dintre modalitatile de obtinere a acestui rezultat era cresterea numarului de persoane care figureaza in bazele de date ca fiind decedate.
"Astfel, in ziua de 6 august 2012, la ora 17.45, are loc o discutie intre functionarii cu atributii in gestionarea acestor date:
DOMN: Da. Si astazi vorbesc astia pe la...ca oamenii s-au pus pe treaba. Acum: unii nu vor, spun ca e ilegala, ca nu au competenta.
DOAMNA: Ce anume?
DOMN: Sa, ma rog, sa curete, nu stiu, sa actualizeze, sa nu stiu ce! Sa ciocane, sa actualizeze, sa bla bla bla. Altii, spun ca deja s-au apucat si au gasit vreo 40.000 morti dar de atunci incoace, niciunii...
DOAMNA: 40.000 unde? La nivel de ce?
DOMN: La Gorj, la Gorj, subprefectul de Gorj.
DOAMNA: Ca a gasit?
DOMN: Da, sau in perioada de dupa s-au inregistrat 40.000 de decese dar nu erau prinse, dar nu erau astea in, nu faceau parte din listele electorale.
DOAMNA: In perioada de dupa ce?
DOMN: De dupa referendum. Nu stiu cum au murit intr-o luna 40.000 la Gorj!
DOAMNA: S-au inregistrat 40.000 de morti in Gorj?
DOMN: Da ma, da, da, da!
DOAMNA: Doamne iarta-ma, Dumnezeule!
DOMN: Pe de-o parte spunea ca astia nu erau inscrisi in listele electorale. Deci cu alte cuvinte, intr-o luna au murit 40.000 de gorjeni. Raman putin olteni! Acesta e judetul lui Ponta, Gorjul.
DOAMNA: Cum sa fie mai 40.000 daca la nivel de tara zicea Doina ca sunt 200 si ceva de mii de morti pe an?
DOMN: Da mai, da. De asta iti spun ca oamenii vorbesc vrute si nevrute si tot felul de...
DOAMNA: Poate 4.000 nu 40.000.
DOMN: Nu, nu.
DOAMNA: Nici 4.000 nu cred ca s-au inregistrat!
DOMN: Iti dai seama. Intr-o luna, na! Sau nici o luna.
DOAMNA: Care o luna, mai?
DOMN: Da.
DOAMNA: Care o luna? De pe...cand s-a, cand a inghetat baza?
DOMN: Pe 23.
DOAMNA: Pai eu nu stiu ca nu am fost aici dar... pe 23. Pai de pe 23 si pana acum? Sunt 10 zile! Mor pe capete, in jumatate de an se duce tot judetul Gorj.
DOMN: Da. Ramane domnul premier fara...
DOAMNA: Nu jumatate de an dar cat are? Are 400.000 judetul? Iti spun eu, in 10 zile se duce! Doamne, iarta-ma! Cum poate sa vorbeasca...
DOMN: Mda. Oricum, astia nu erau inscrisi in listele electorale. Cica pot fi abateri, abateri foarte, nesemnificative, de 2,3 persoane, stii?
DOAMNA: Pai pot fi, pot fi, normal ca pot fi, dar 1, 2, 3, 5, singulare, nicidecum sa afecteze lista, adica cifra. Si nici ce s-a intamplat, ma rog, sa nu valideze din cauza asta. Ca nu se pune problema.
DOMN: Ideea e in felul urmator: ca pana la urma problema ar fi asa, cum o vad eu: deci, tu spui ca CRDSI nu sunt.
DOAMNA: Nu.
DOMN: In schimb sunt cei care au plecat la munca.
DOAMNA: Dar sunt!
DOMN: Aia clar ca sunt! Inclusiv moldo, stii?
DOAMNA: Si trebuie sa fie.
DOMN: Exact. Ei, acolo e bataia pestelui ca domne...
DOAMNA: Sa se bata cine o vrea dar nu cu noi!
DOMN: N-ar trebui sa fie! Ultima declaratie apartine proaspatului ministru pentru relatia cu Guvernul si Parlamentul... Guvernului cu Parlamentul!
DOAMNA: Cine, Dan Sova?
DOMN: Da. Ca citat, coroborat, na, ca domnul avocat a citat din nou Cod Civil, ca o persoana a si spus: 87 alin. 2, sau ma rog, nu mai stiu. Asa, din noul Cod Civil coroborat cu 2200 nu stiu cum. Acela pe extra... ala la coada Codului.
DOAMNA: Fii atent, fii atent ca de 2200 si ceva mi-a zis ceva Petu.
DOMN: Articolul 2272, parca.
DOAMNA: Da mai, mi-a zis ceva cu resedinta...
DOMN: Exact! Exact! Exact asta, pai da, nu stiai ca...
DOAMNA: Petu mi-a zis ca...ea zice: am facut niste observatii si ti-am trimis ca sa ai in vedere.
DOMN: Da. Cu alte cuvinte, cei care ... ei, pe ce criterii stabilesti tu ca, aia cu moldo e clar, cu sectorul 3 e in regula. Dar cu toti ceilalti, cum?
DOAMNA: Danu, Danu, Danu, hai. Pe cuvantul meu, nici nu vreau sa ma gandesc. Sa hotarasca cine are de hotarat! Nu noi hotaram treaba asta, da? Sa hotarasca. Din punctul meu de vedere, tot ce este cetatean roman are drept de vot inclusiv ca e acolo, ca e dincolo. Ca e aici si e plecat acolo de 5 ani, de 10 ani. Si-a pastrat cetatenia romana?
DOMN: Nu, nu, nu, stii care e ideea?
DOAMNA: Are dreptul!
DOMN: Ideea este ca n-ar, ca nu. Nu-i retrage nimeni dreptul de vot. El poate sa voteze insa nu ar trebui sa fie pe lista electoral de la sectia de votare x din Romania.
DOAMNA: Extraordinar, dar unde sa fie? Dar unde sa fie?
DOMN: Asta te intreb si eu. Unde il, cum il socotesti? De exemplu...
DOAMNA: Nu dar, nu, nu, nu, nu stiu daca discuta ei asa, nu stiu ce or discuta, ca eu nu am auzit astazi, dar, cand am discutat, deci, eu vreau sa iti spun ca eu de abia saptamana trecuta am aflat ca astia, CRDS-ul de fapt nu sunt pe nicio lista. Si explica Laura de ce. Pentru ca ei au domiciliul in strainatate si nu poate sa ii treaca pe o lista. Ei voteaza pe listele alea de...pe liste, ii trece pe lista suplimentara.
DOMN: Da, da.
DOAMNA: Ca nu are unde sa ii arondeze....
DOAMNA: ...deci fi atent! Pe mine nu ma intereseaza. Eu sunt de acord cu tine. Resedinta obisnuita, resedinta principala, dar e tot ce, aici nu punem problema de resedinta ci punem problema de cetatenie. E cetatean roman, are nene dreptul sa voteze! Sa ma lase dracu' in pace!". (hn dupa fb)

• Edilul PSD al localităţi Ipoteşti (Olt), Ion Căpraru, care a reuşit performanţa să aibă o prezenţă la vor de 103,8%, a explicat că a avut acest rezultat pentru că a mobilizat lumea la vot, mai ales rudele. "Mi-am adus fratele din Slatina şi rudele. Am zis, nu îl dăm noi pe Băsescu jos, nu dărâmăm noi urna, dar ne vede lumea că am făcut prezenţă bună, ne face şi nouă un drum, ceva", a explicat edilul pentru EVZ. El susţine că s-a înregistrat acest scor pentru că sunt multe persoane, pensionari chiar, care, deşi locuiesc în Ipoteşti, au buletin de Slatina. La Ipoteşti erau înscrise pe liste 1.230 de persoane, dar la urne s-au prezentat 1.277 de votanţi.
• Deşi spune că a reuşit să mobilizeze pe toată lumea la vot, primarul PSD din localitatea Râca (Argeş), Georgel Burcea, recunoaşte că oricum ai aduna nu are cum să dea o prezenţă la vot de 123,41% la urnele locale.
• "Acum i-am adunat eu pe toţi. Depinde de primar cum îşi organizează alegerile. Totuşi, eu cred că calculul este greşit. Oricum ai aduna, nu are cum să îţi dea un procent aşa mare a prezenţei la vot", a explicat primarul. La Râca erau înscrişi pe liste 948 de persoane şi au votat 1.170 de persoane.
• Primarul PSD al comunei Făgeţelu (Olt), Constatin Popescu, este mândru de procentul prezenţei la urne înregistrat în localitatea sa, 103,86%. "Prezenţa e chiar mică. Sunt multe voturi pe listele suplimentare. E vorba de tineret de la oraş, care au venit în vizită la părinţi, la ţară", încearcă să găsească o explicaţie edilul. La Făgeţelu erau înscrise pe liste 827 de persoane şi au votat 859. "Nu a fost niciun fel de altă şmecherie. Sunt oameni care se pot identifica, cu rude în localitate", spune Constantin Popescu. (evz)
• Cerere de urne mobile: Olt – 10800, Dolj – 11248, Mehedinti 5200, Botosani – 4000, Dambovita – 3600 (2600 inexplicabile), Galati – 2913, Neamt – 1164, Vaslui – 1093, Iasi – 700 buletin trimise pentru numai 212 cereri (plangere PDL) evz – cam aceleasi judete cu cresterile ciudate de voturi..

1. Stim acum de ce Ponta a refuzat sa abroge OUG 41 privind referendumul, desi Comisia Europeana i-a cerut in mod expres acest lucru. Ponta a refuzat abrogarea OUG 41 pentru ca aceasta ajuta USL sa fure la referendum. Iata cateva exemple din modificarile aduse legii referendumului:

a. Ponta si USL au desfiinţat birourile electorale din comune, orase şi municipii (cu exceptia municipiului Bucuresti)

Riscuri: Se elimina astfel posibilitatea de a contesta posibile nereguli sau ilegalitati in timpul procesului de vot; caci nu poti sa le ceri oamenilor sa mearga in capitala judetului ca sa faca o sesizare.

b. Ponta si USL au eliminat din procesele-verbale obligativitatea scrierii numarului alegatorilor care au votat pe listele suplimentare si al alegatorilor care au folosit urnele mobile de vot.

Riscuri: Votul multiplu pe listele suplimentare si prin utilizarea urnelor mobile va fi aproape imposibil de identificat (de exemplu, persoana A voteaza in cricumscriptia sa electorala si apoi se duce si voteaza din nou intr-un alt sat sau oras pe liste suplimentare).

In 2007, in timpul referendumului privind demiterea presedintelui, nu mai putin de 870.834 de persoane au fost inscrise pe listele suplimentare.

c. Ponta si USL au eliminat din procesele-verbale obligatia scrierii numarului stampilelor primite in sectia de votare si a numarului de stampile disparute in timpul procedurii de votare.

Riscuri: Nu vom sti cate stampile exista; oricine poate sa plece cu stampila in buzunar. Devine astfel posibil votul ilegal prin folosirea unor stampile furate. In plus, acest lucru este in stransa legatura cu faptul ca buletinele de vot nu sunt inseriate.

d. Ponta si USL au eliminat obligatia de a scrie in procesul-verbal starea sigiliilor de pe urne la incheierea votarii.

Riscuri: Urnele de vot pot fi deschise oricand pentru adaugarea sau sustragerea buletinelor de vot, fara nici o dovada ca starea sigiliului este diferita de cea initiala.

e. Ponta si USL au eliminat obligatia de a scrie in procesul-verbal daca exista o discrepanta intre numarul de buletine de vot din urna si numarul de alegatori care au votat.

Riscuri: Se pot introduce mai multe buletine de vot in urne, fara nici o consecinta asupra valabilitatii procesului de votare intr-o anumita sectie de votare.

Mai jos, puteti consulta comparativ procesele verbale ale sectiilor de votare inainte si dupa modificarile lui Ponta facute prin OUG 41.

2. Alte actiuni si demersuri ale lui Ponta si USL ridica serioase suspiciuni legate de corectitudinea referendumului din 29 iulie:

a. Ponta a refuzat instalarea de camera de luat vederi in sectiile de votare, desi in 2009, la alegerile prezidentiale, acestea au existat in sectiile speciale. Camerele de luat vederi nu atrag niciun cost suplimentar, intrucat pot fi mutate din salile de examen unde a fost organizat bacalaureatul.

b. Lideri ai USL au anuntat ca vor organiza tombole in ziua referendumului ca sa-i scoata pe oameni la vot. Participarea la tombole este conditionata de participarea la vot.

c. Vor fi organizate sectii de votare in hoteluri si restaurante si se va merge cu urna mobila pe plaja.

d. Ponta si USL au refuzat sa le ceara alegatorilor inscrisi pe listele suplimentare sa dea o declaratie pe propria raspundere ca nu au mai votat in alta sectie de vot. (SURSA)

• Referendumul, după cum ştim, s-a organizat în baza listelor electorale permanente deţiunte de Autoritatea Electorală Permanentă – care, la rândul ei, le obţine pe baza informaţiilor centralizate de MAI (nu mai intru în detalii, aveţi o explicaţie foarte bună aici). – via Petreanu
• După ce  Curtea Constituţională a anunţat amânarea deciziei cu privire la validarea referendumului pentru demiterea preşedintelui, au fost emise doua adrese, una către presă, alta catre Guvernul  României, cu conţinut juridic total diferit. Sursele RL de la Curte suspectează comiterea unui fals.
• In adresa trimisă Guvernului, Curtea solicită  actualizarea, până la 31 august, a  listelor , iar ȋn comunicatul trimis presei, Curtea anunţă că a cerut " listele electorale  permanente actualizate ȋn baza cărora s-a organizat referendumul". Or, pentru un referendum desfăşurat pe 29 iulie 2012 nu se puteau folosi liste actualizate până la data de 31 august 2012.
• Contactat telefonic de RL, presedintele Curţii, Augustin Zegrean, a negat că ar fi cerut Guvernului actualizarea acum, după referendum, a listelor folosite la referendumul din 29 iulie. Domnia sa ne-a spus că a solicitat din nou  de la Guvern  listele ȋn baza cărora s-a votat déjà la referendum deoarece instituţii diferite ale statului au transmis date contradictorii, care nu puteau fi folosite pentru a se  putea da un verdict corect.
• Surse din CCR spun că cel mai probabil asistentul magistrat  care a redactat adresa către Guvern  a schimbat conţinutul, pentru a permite ministrului de Interne Ioan Rus, fără a risca  pedeapsă penală prea  mare,  să "actualizeze" listele permanente,  adică să şteargă cât mai multe persoane, deşi aceste liste au fost  FOLOSITE déjà  la refendumul din 29 iulie.
• Preşedintele Curţii, Augustin Zegrean, trebuie să sesizeze Parchetul, mai ales că nu ar fi prima greşeală de acest fel la Curte, spun specialiştii. O "scăpare"asemănătoare  s-a ȋntâmplat şi ȋn textul prin care  Curtea s-a pronunţat cu privire la suspendarea preşedintelui.  Atunci, unul dintre cei nouă judecători a observant că  din textul dat spre semnare dispăruse cuvântul "NU" din formularea "preşedintele Traian Băsescu  NU a ȋncălcat grav Constituţia" , schimbându-se astfel total sensul hotărârii.
• Atunci, s-a făcut modificarea pe text şi apoi cei nouă judecători l-au semnat.  Acum, preşedintele Augustin Zegrean este  obligat să supravegheze corectarea textului şi să  trimită o nouă adresă la Guven cu conţinutul  correct din ȋncheierea de şedinţă, susţin surse CCR. De asemenea, este obligat să sesizeze Parchetul deoarece "greşeala" de redactare a produs déjà efecte care frizează anarhia. Motivul: ȋn baza acestei adrese, ministrul Ioan Rus a declanşat acţiunea de "actualizare"a listelor electorale permanente. (RL)
• S-a vorbit despre falsuri aici. Că e falsă erata, că e fals memorandumul... România e o ţară falsă de ani de zile. Totul e pseudo aici. Sunt instituţii care au trecut drept Parlament, Guvern, Curte Constituţională, Parchet şi aşa mai departe. Sunt instituţii pe care le-am înjghebat de ochii Europei, ai lumii în anii ăştia, dar nu sunt ce scrie pe uşă. Toate gardurile sunt vopsite şi înăuntru rage leopardul. (ctp in adv)

Crin Antonescu ne-a explicat ca romanii din strainatate cu drept de vot pot vota la referendumul pentru demiterea presedintelui, dar nu pot fi inclusi in numarul total de votanti. Ca se ne convinga, cu elocventa, Crin Antonescu a citat articole din multe legi. I s-a argumentat, inclusiv prin erata CCR, ca nu tine cont si de legea referitoare la alegerea presedintelui sau de Constitutie, care precizeaza ca toti cetatenii de peste 18 ani cu drept de vot trebuie luati in considerare. Crin Antonescu continua sa ignore aceste legi, sugerind ca demonstratia sa este cea corecta si logica.

Nici un cetatean din tara asta, cu exceptia citorva juristi care se ocupa zilele astea cu gasirea de argumente pe aceasta tema, nu poate urmari insiruirea de articole din diverse legi ca sa inteleaga care dintre argumentatii este corecta. Ei au inteles doua pozitii diferite:

1. Basescu spune ca, in conformitate cu legea, cetatenii cu drept de vot din strainatate trebuie inclusi in numarul de cetateni pe baza caruia se calculeaza cvorumul.
2. Antonescu, la rindul sau, spune ca, in conformitate cu legea, cetatenii cu drept de vot din strainatate nu trebuie inclusi.

In primul caz, participarea la vot este mai mare, in cel de-al doilea este mai mica. Aparent, fiecare trage jarul pe turta sa.

Exista insa un rationament care il poate ajuta pe cetatean sa decida cine minte, sau cine nu are logica. Rationamentul pleaca de la premisa absolut evidenta ca participarea la vot nu are voie sa depaseasca 100%. Sa admitem doua ipoteze posibile, dar implauzibile, din pacate:

1. Prima - ca numarul romanilor cu drept de vot este identificat corect, adica nu mai apar decedati pe liste, sau nu se mai omit persoane cu drept de vot din aceste liste.
2. A doua - ca ar merge la vot toti cetatenii cu drept de vot care sint stabil prezenti in Romania si toti romanii cu drept de vot din strainatate.

Acum sa calculam participarea la vot in cele doua versiuni.

1. Conform pozitiei adoptate de Basescu, participarea la vot ar fi de 100%. Acest numar se obtine impartind suma dintre cetatenii romani cu drept de vot din tara si din strainatate la suma dintre cetatatenii romani cu drept de vot din tara si din strainatate. Impartirea a doua numere egala este egala cu unu, adica prezenta la vot este de 100%.
2. Conform pozitiei adoptate de Antonescu, trebuie impartita suma dintre cetatenii romani cu drept de vot din tara si din strainatate la numarul de cetateni romani cu drept de vot din tara. Evident, rezultatul este mai mare decit unu, adica participarea la vot ar fi mai mare de 100%. E ca si cind i-am dat unui salariat 100 de lei, dar l-am ruga sa considere ca i-am dat mai mult.

Aceasta este logica lui Crin Antonescu. E logica in care partea este mai mare decit intregul. E logica pe care o va utiliza pentru a justifica de ce nu-si va da demisia daca se intoarce Basescu la Cotroceni. E si logica dupa care numara si matematicianul Vosganian. E logica ce ar trebui sa fie logica pierzatoare la romani. (hn)

• "Tin sa exprima preocuparea Comisiei Europene fata de acuzatiile de presiuni si intimidare la adresa judecatorilor Curtii Constitutionale, care au fost aduse in atentia noastra", a afirmat Barroso, intr-o scrisoare adresata sefului guvernului roman.
  "Sper ca dvs si guvernul dvs veti lua, in interesul Romaniei si al cetatenilor sai, deciziile necesare pentru a pune in practica angajamentele pe care vi le-ati asumat", a adaugat el.
  La inceputul saptamanii, Comisia de la Venetia, organ consultativ al Consiliului Europei, si Comisia Europeana cerusera autoritatilor romane si partidelor politice in ansamblul lor sa se abtina de la toate presiunile asupra Curtii Constitutionale.
• In scrisoarea adresata lui Ponta, Barroso s-a declarat "profund preocupat" de scandalul legat de listele electorale ale referendumului.
  Barroso reaminteste ca Victor Ponta plagiatorul l-a asigurat, in scrisoarea remisa in 16 iulie, de angajamentul guvernului de a respecta independenta sistemului judiciar si sa implementeze toate deciziile Curtii Constitutionale.
  "In acest context, sunt profund ingrijorat de recentele evolutii legate validarea referendumului de catre Curtea Constitutionala, in ciuda asigurarilor personale pe care mi le-ati oferit in contactele pe care le-am avut", scrie acum Barroso.

• Executivul apreciază totodată că este foarte posibil ca preşedintele CE, Jose Manuel Barroso, să nu fi fost informat de existenţa unui termen de răspuns fixat chiar de Curtea Constiţutională.
• Guvernul a reacţionat astfel printr-un comunicat transmis după ce preşedintele CE, Jose Manuel Barroso, şi-a exprimat "preocuparea" în legătură cu recentele evoluţii politice din România, cerând Guvernului să trimită rapid CC listele electorale pentru a se putea lua o decizie privind referendumul şi declarându-se îngrijorat de presupusele "presiuni" asupra Curţii.
• În comunicat, Guvernul arată că a luat act de scrisoarea transmisă de Barroso şi remarcă mesajul echilibrat "adresat de fapt tuturor actorilor politici din România", apreciind că este pentru prima dată când Comisia Europeană observă în mod oficial că Traian Băsescu şi PDL pot fi făcuţi răspunzători pentru presiuni la adresa Curţii Constituţionale.
• Guvernul susţine că mesajul lui Barroso vine practic în continuarea şi totodată completarea apelului pe care premierul Victor Ponta l-a lansat de curând tuturor celor implicaţi în rezolvarea crizei politice, respectiv un îndemn la raţiune, respect reciproc şi pentru deciziile Curţii Constituţionale, abţinere de a prejudeca decizii ale instituţiilor în drept, scrie Mediafax. (adv)

• Vocea Rusiei, 30.07.2012: “Echipa de la USL mai are şanse reale să-l demită pe Traian Băsescu, dar pentru a reuşi trebuie să acţioneze în forţă şi să renunţe la comportamentul defetist” (editorial semnat de Valentin Măndrăşescu).
• Crin Antonescu, preşedinte interimar, 07.08.2012: “E nevoie ca instituţiile să nu se lase intimidate, şi aici mă refer în primul rând la Guvern, care a dat senzaţia – trebuie să o spun – unor anumite timidităţi şi anumitor ezitări [...] timiditate, ezitare, confuzie” (conversaţie televizată cu Mihai Gâdea). – via Petreanu

Datele sunt stupefiante:

Teama mi-e ca romanii n-au inteles nimic din scandalul actual. (hn, adv)