Spuneam ca de cand cu tevatura cu Base ats Rege n-am avut timp sa discut chestii mai importante. Iata cateva dintre acestea. In acest prim segment, cateva stiri economice.
Romania este absenta cam din toate statisticile majore, ceea ce nu-i intotdeauna un lucru rau, dat fiind ca in vremurile crunte pe care le traim putine statistici sunt insorite. Una dintre acestea este ca in ciuda “razboiului impotriva drogurilor”, pretul cocainei (intre altele) scade incontinuu de multa vreme cam peste tot in lume, conform raportului anual ONU.
Iata de ce m-am bucurat sa aflu ca Bursa de la Bucuresti (BVB) este acum inclusa in Indexul Dow Jones al Burselor Globale, alaturi de 23 alte burse.
La 8 iunie 2011, data ajustarii trimestriale, capitalizarea free-float-ului indicelui era de 115,5 miliarde dolari, în timp ce capitalizarea free-float-ului BVB era de 107,4 milioane dolari. BVB este inclusa în indicele FTSE Mondo Visione Exchanges, din data de 9 noiembrie 2010, si în indicele BET, din data de 21 martie 2011.
Ceea ce nu-i rau cat timp in statisticile publicate de Economist gasim Cehia, Ungaria, Polonia, Turcia si chiar la “More Countries” Estonia, Latvia, Lituania, Slovakia si Slovenia, dar nici urma de Romania. Este un semn ca s-ar putea sa aparem si noi in cursul anului curent.
salarii
Iata si un tabel al cresterilor reale de salarii in Europa facut de Gandul pe baza studiilor Mercer cu privire la piata muncii:
| Loc | Tara | Crestere salariala | Inflatie (%) | Cresterea reala |
| 1. | Grecia | 4,7 | 3 | 1,7 |
| 2. | Ungaria | 4,7 | 4,3 | 0,4 |
| 3. | Marea Britanie | 3,3 | 3 | 0,3 |
| 4. | Estonia | 2,7 | 2,5 | 0,2 |
| 5. | România | 6,1 | 6 | 0,1 |
| 6. | Spania | 2 | 2,5 | -0,5 |
| 7. | Belgia | 2,3 | 3 | -0,7 |
| 8. | Danemarca | 2,2 | 3 | -0,8 |
| 9. | Franta | 1,7 | 2,7 | -1 |
| 10. | Finlanda | 1,7 | 2,7 | -1 |
| 11. | Norvegia | 2,3 | 3,3 | -1 |
| 12. | Portugalia | 1,4 | 2,5 | -1,1 |
| 13. | Slovenia | 2,1 | 3,2 | -1,1 |
| 14. | Suedia | 1,9 | 3 | -1,1 |
| 15. | Lituania | 1,2 | 2,4 | -1,2 |
| 16. | Austria | 1,7 | 2,9 | -1,2 |
| 17. | Polonia | 2,7 | 4 | -1,3 |
| 18. | Germania | 1,2 | 2,6 | -1,4 |
| 19. | Italia | 1,6 | 3 | -1,4 |
| 20. | Cehia | 1,2 | 3 | -1,8 |
| 21. | Elvetia | 0,6 | 2,5 | -1,9 |
| 22. | Bulgaria | 3 | 5 | -2 |
| 23. | Olanda | 0,9 | 3 | -2,1 |
| 24. | Croatia | 1,1 | 3,2 | -2,1 |
| 25. | Slovacia | 0,7 | 3,5 | -2,8 |
| 26. | Letonia | -1,2 | 2,2 | -3,4 |
| 27. | Irlanda | -1,6 | 2,5 | -4,1 |
Este de retinut ca grecii se pensioneaza la frageda varsta de 53 de ani cu 80% din salariu.
malaxa
Tot la capitolul “economie” intra renuntarea la 2000 km de cale ferata, in conditiile in care ne aflam deja cu mult in urma Europei in ce priveste reteaua de transporturi. Dar asta e, nu am fost in stare sa atragem fonduri – poate “voit”, ca niste granguri sa faca bani cu “patrimoniul”. Oare-asa a facut si Metaxa sau Mafalda sau cum l-o fi chemand pe milionarul interbelic sau antebelic Malaxa?!
Istoricul Ioan Scurtu sus?ine ca Nicolae Malaxa s-a îmboga?it datorita sprijinului masiv acordat de guvern sub forma de credite ?i comenzi de stat. Guvernul i-a acordat credite de stat, avansându-i capitalul, iar apoi îi cumpara produc?ia solicitata, asigurând producatorului profituri substan?iale. Astfel, pentru uzinele Malaxa din Bucure?ti au fost ani în care 98% din produc?ie era livrata catre stat, profiturile ob?inute atingând rate între 300% ?i 1 000%.
Comenzile de stat se datorau bunelor rela?ii men?inute de Malaxa cu Casa Regala (în special cu regele Carol al II-lea), iar o parte din profituri se întorceau la rege sub forma de dona?ii ?i ac?iuni.
Constantin Argetoianu a afirmat (conform aceluia?i istoric citat) ca Nicolae Malaxa „?i-a constituit un fond de rulment al corup?iei”. Argetoianu îl citeaza pe Nicolae Malaxa care în momentul în care i-a înmânat regelui Carol al II-lea o servieta cu 100 milioane de lei, ar fi declarat: „Majestate, industria grea va este profund recunoscatoare pentru tot ce a?i facut ?i va rugam sa primi?i aceasta suta de milioane de lei ca o modesta contribu?ie pentru operele de asisten?a ale Palatului”. (..)
Malaxa a fost simpatizant al mi?carii legionare ?i finan?ator al aproape tuturor partidelor politice, inclusiv al Garzii de Fier ?i al Partidului Comunist Român. Malaxa s-a bucurat de prietenia filosofului Nae Ionescu, reu?ind prin intermediul acestuia sa-?i faca rela?ii în mediul legionar ?i sa se apropie de cercurile politice germane.
Cu prilejul unei vizite în Germania nazista, filosoful român Nae Ionescu a primit mandat de la Malaxa sa negocieze un import de minereu de fier, tranzac?ie încheiata în condi?ii avantajoase pentru industria?ul român. Pentru aceasta intermediere, Malaxa i-a achitat filozofului Nae Ionescu integral casa de la Baneasa, unde acesta din urma a murit la 15 martie 1940.
Povestea lui Malaxa ilustreaza perfect de ce aproape toate democratiile au astfel de prevederi impotriva nouveau riche-ilor. Cei cu averi ilicite isi vor permite intotdeauna sa cumpere avocati, judecatori si accountants mai bine cotati decat isi permite guvernul si devin imposibil de oprit. Sau poate ca birocratii doresc sa fie siguri ca are cine sa le plateasca salariile, mai stii?
Sources / More info: capital-bursa, gandul-salarii, economist-marketind, eco-stats, wiki-malaxa, hn-cfr, xinhua-cfr
),
munca - somaj - cariera ()
. Dacă ţi-a plăcut articolul, PinIt-uieste-l, ReddIt-eaza-l, stumble-uieste-l altora, trimite-l pe WhatsApp
yMess şi consideră abonarea la fluxul RSS sau prin email. Ma poti de asemenea gasi pe Google. Trackback
Aici vei găsi ştiri inedite, articole hazoase, perspective originale in politică, societate, economie şi relaţii interumane. QUESTIONS (Intrebări)? We got Answers (Răspunsuri există)!
