„Diaspora nu ar trebui să voteze la referendumul pentru suspendarea lui Băsescu, susține Marian Mocanu", a declarat Mocanu, fost candidat la Senat al PSD, pentru Gazeta Românească din Italia.

„Vom cere suspendarea votului românilor din afara granițelor și pentru alegerile parlamentare din România", se arată într-un comunicat transmis agențiilor de presă.

Potrivit aceleiași surse, Mocanu a declarat că „nu este corect ca persoane care locuiesc într-un alt teritoriu, în afara țării lor de origine, să influențeze viața românilor sau a italienilor care nu au părăsit țara natală. Cu atât mai mult ar fi fără sens să votăm la referendumul pentru suspendarea președintelui. Diaspora nu trebuie să voteze la referendumul din 29 iulie. În schimb, consider că românii, în afara votului la alegerile locale din Italia, ar trebui să aibă și drept de vot la alegerile regionale și politice italiene. Trebuie să votăm acolo unde trăim".

Judecatori numiti de Senat

• Valentin Zoltan Puskas (UDMR) – singura calitatate care-l recomanda la CCR ar fi cea de membru al Senatului din 1996 pâna în 2007. Ce-a facut înainte de 1996 nu e clar. Verdict : Habar n-am ce cauta la CCR. Poate a tras lozul norocos la numire.
• Ion Predescu (PSD) – Senator din 1990 pâna în 2004 cînd a fost numit la CCR. Ce a facut înainte de 1990 nu este clar. Fost profesor la Facultatea de Drept din Craiova, fost ministru al Justitiei în 1996. A facut parte din echipa care a scris Legea CCR, Legea Avocatului Poporului, Regulamentele Senatului si ale Camerei Deputatilor, Legea Notarilor Publici, Codul Penal din 1993, etc. Verdict : pare cel mai un bun profesionist dintre toti judecatorii, o adevarata somitate.
• Iulia Antoanela Motoc (PDL) – din poze pare o super gagica (parerea mea) foarte pe gustul declarat al PDL-ului. Genul de femeie aranjata ca Elena Udrea. Cariera profesionala brici din 1995 pâna azi la Universitatea de Drept din Bucuresti (asistent, profesor, etc), masterat si doctorat obtinute în Franta la Aix-en-Provence, o gramada de studii de specializare pe la New York, Yale University, etc. Verdict : pare o buna profesionista desi nu are contributii notabile la scrierea unor legi însa se pare ca e experta în diverse chestii juridice internationale. Tânara si vioaie.

Judecatori numiti de Camera Deputatilor

• Acsinte Gaspar (PDL) – din CV-ul lui pare a fi fost un comunist top notch. Cariera ca judecator prin anii 60, 25 de ani de sefie a departamentului juridic al fostului Consiliu de Stat, deputat din 1990 pâna în 2004 cînd a fost numit la CCR. A lucrat la regulamentele Camerei Deputatilor, la practica ordonantelor de urgenta, legea referendumului, etc. Verdict : my god, ce cauta comunistul asta în CCR ? Însa în afara de asta nu stiu ce e de spus, omul a dus în spate o gramada de legi actuale si l-as clasa pe locul doi ca priceput în chestii constitutionale.
• Aspazia Cojocaru (PSD) – profesor universitar la celebra universitate privata ‘’Dimitrie Cantemir’’ si la (tineti-va bine de scaune) Facultatea de Drept din cadrul Universitatii din … Târgoviste. Contributii la legi si Constitutie, zero barat. A scris o gramada de monografii si de carti dar în CV-ul ei nu-i trecuta nici o realizare notabila. Verdict : nu stiu ce cauta în CCR
• Mircea Stefan Minea (PDL) – profesor universitar, prodecanul facultatii de drept Babes Boylai din Cluj, specializat in drept financiar, finante publice, etc. Nici el n-are contributii notabile la vreo lege însa cartile scrise par mult mai serioase decât ale Aspaziei. A scris manualul de drept al finantelor publice, despre accize, despre legea evaziunii fiscale, etc. Verdict : pare OK.
• Tudorel Toader (PDL) – Decan al facultatii de drept din Iasi. Mai departe…cam asta-i tot. Adica e un bun profesor universitar, dar nu e clar cam cu ce a contribuit la bunastarea statului de drept. A scris Dictionarul Personalitatilor Juridice. Pe bune ! Verdict : Nu e clar ce-l recomanda pt CCR.

Judecatori numiti de Presedintele României

• Petre Lazaroiu – fost juristconsult la Combinatul de Cauciuc si întreprinderea mecanica de utilaj chimic (WTF ?!?), judecator la Curtea de Conturi (ah, mai vii d-acasa), profesor universitar la universitatea ‘’Dimitrie Cantemir’’ (m-au înalbit astia cu Dimitrie Cantemir). Contributii la diverse legi, zero. Specializare, nu e clar. Are un doctorat la Facultatea de Drept din Sibiu (habar n-aveam ca Sibiul are facultate de drept). Verdict : nu e clar ce cauta la CCR.
• Augustin Zegrean – Frisca de pe tort. Fost consilier juridic la BJATM si Electrica. Fost membru în comisia aia care a scris prima Constitutie a Romaniei post-comuniste în 1992. Are cel mai scurt CV dintre toti judecatorii. Actualul presedinte al CCR.

• "Oamenii aceia ar trebui arestaţi. Sunt nouă luni de zile de la referendumul din octombrie 2011 în care aceşti domni nu au putut produce nici măcar nişte date parţiale. Este inaccesibil acest lucru. Este un atac la statul român ... cu atât mai mult cu cât eu nu am fost căutat deloc acasă pentru a da date la recensământ", a declarat el, la Realitatea TV.
• Afirmaţiile au fost făcute în contextul în care Curtea Constituţională a decis marţi că legea prin care s-au făcut modificări la articolul 10 din Legea referendumului este constituţională în măsura în care asigură participarea a cel puţin jumătate plus unu din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente.
• Săptămâna trecută, premierul Victor Ponta a spus că vrea să analizeze ultimele date ale recensământului, arătând că "la alegeri încă sunt folosite liste electorale ca în 2002, cu trei milioane de locuitori în plus".
• Rezultatele finale ale recensământului din 2011 nu pot fi anunţate oficial înainte de semestrul al doilea al lui 2013, cum se spune în regulamentul din 2010 al Comisiei Europene, regulament valabil pentru toate statele din Uniunea Europeană, nu doar pentru România. Chiar dacă cineva ar dori să încalce regulamentul CE, nu este timp fizic pentru finalizarea datelor, întrucât trebuie procesate aproximativ 80 de milioane de formulare.
• Pe listele electorale în România sunt înscrişi peste 18 milioane de cetăţeni cu drept de vot. Astfel, dacă ne luăm după opinia Curţii, referendumul este valabil dacă la el participă cel puţin 9 milioane de cetăţeni.
• La precedentul referendum după suspendarea preşedintelui, organizat în 19 mai 2007, prezenţa la referendum a fost de 44,45% (8,1 milioane de persoane). La referendumul pentru modificarea Constituţiei, organizat odată cu alegerile prezidenţiale din 2009, prezenţa a fost de puţin peste 50%.
• Românii sunt cu 2,4 milioane mai puţini faţă de 2002, iar datoria publică a crescut între timp de la 10 miliarde de euro la 50 de miliarde de euro. (zf-pasl)

• "Din punctul meu de vedere, este foarte bine sa vina 50% la vot. Avem o singura mare problema: noi nu suntem 18 milioane in acest moment. Conform primelor estimari, s-a redus populatia cu drept de vot cu trei milioane, deci cu drept de vot suntem 15 milioane.Cifra este pe baza unei ponderari, ca la sondaje de opinie, pe baza a ceea ce s-a inregistrat pana acum la INS", a spus Ponta la RTV, scrie Mediafax.
• El a aratat ca in prezent nu sunt disponibile toate datele aferente ultimului recensamant. Premierul a precizat anterior ca va solicita presedintilor celor doua camere al Parlamentului sa coreleze Legea referendumului si Ordonanta de urgenta a Guvernului de modificare a acestei legi cu decizia Curtii Constitutionale privind participarea la scrutin a cel putin jumatate plus unu din alegatori.
• UPDATE 14:50: Ministrul delegat pentru Administratie, Victor Paul Dobre, declara, pe data de 7 iunie, cu 3 zile inaintea alegerilor locale din 10 iunie, ca numarul de alegatori inscrisi pe listele electorale permanente este de 18.315.880.

1. Este neconstituțional să interzici Curții să analizeze hotărârile Parlamentului. Decizia CCR este în vigoare de la publicarea în Monitorul Oficial. Abia după aceea, CCR poate să verifice hotărârile Parlamentului.
2. A respins contestațiile pe revocările lui Blaga și Anastase, declarându-le inadmisibile, pentru că Ordonanța care nu-i permite Curții să se pronunțe este încă în vigoare. După ce Monitorul Oficial va publica reluarea atribuțiilor de către CCR, Vasile Blaga și Roberta Anastase vor face din nou contestațiile, iar Curtea le va analiza și se va pronunța pe fond.
3. Pe cale de consecință, pentru că Blaga este deocamdată, oficial, revocat, Crin Antonescu rămâne șef al Senatului și, implicit, președinte interimar al României, după suspendarea lui Traian Băsescu.
4. Tot prin consecință, CCR a respins conflictul constituțional privind suspendarea lui Traian Băsescu, pentru că aceasta s-a făcut prin hotărâre a Parlamentului, iar Curții i s-au restrâns atribuțiile și n-a putut să se pronunțe.
5. Ultima consecință: referendumul rămâne deocamdată valabil.

• Nimeni nu poate sa nu respecte deciziile CCR; legea referendumului este veche, o lege din 2000. In tumultul acestor zile, cred unii au facut o confuzie intre OUG 41, care aduce o serie de corectii si o initiava legislativa a unor colegi parlamentari, care si ea face niste corectii la legea referendumului si care fost sesizata de un grup politic din Parlament si trimisa Curtii Constitutionale. Ceea ce astazi a decis CCR se refera la acea initiativa legislativa.
• In momentul de fata noi procedam dupa legislatia in vigoare: legea 3, pe 2000, o lege care functioneaza si OUG 41, pe 2012, o ordonanta publicata, in vigoare. Vreau sa va spun ca in motivatia ordonantei 41 pe 2012, modificarea facuta a avut la baza decizia 420, din 2007 tot a CCR; eu am organizat si referendumul precedent, intamplator.
• Legea se aplica, OUG aduce o serie de corectii, dar nu in desfasurarea majora a procesului electoral...Nu a fost o decizie de a declara neconstitutionala OUG, deci OUG e valabila.

• Pe de alta parte, premierul Victor Ponta a declarat tot marti seara ca va solicita, prin intermediul unor scrisori, presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului sa convoace "in cel mai scurt timp" Legislativul pentru punerea in acord a deciziei Curtii Constitutionale in ceea ce priveste Legea referendumului cu Ordonanta de Urgenta privitoare la acest subiect.
• "Chiar maine o sa trimit o scrisoare catre presedintii celor doua Camere, in cel mai scurt timp sa convoace Parlamentul pentru a pune in acord aceasta decizie a Curtii cu ordonanta pe care noi am dat-o - si aceea constitutionala, de altfel, pentru ca s-a bazat pe textul legii, asa cum era inainte de aprilie 2012 -, sa le puna in acord si sa avem un referendum", a declarat Ponta la Romania TV, citat de Agerpres.

• Intr-o postare anterioara, Iulia Motoc scria: "Deciziile Curtii Constitutionale sunt obligatorii. Este ceva de constestat in aceasta afirmatie?".
• "Discutarea motivarii deciziilor necesita un anumit timp. Mi se pare ca pentru o curte constitutionala am adoptat multe decizii intr-un termen extrem de scurt. Motivatia unei decizii explica rationamentul juridic. Mai mult decat atat, la Curtea Constitutionala si considerentele deciziilor sunt obligatorii".
• Curtea Constituţională a României (CCR) a amânat pentru 19 septembrie stabilirea unei decizii privind sesizarea de neconstituţionalitate a Legii privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene, depusă la Senat în 29 iunie de liderul Grupului Parlamentar al PDL, Cristian Rădulescu.
• De asemenea, Curtea a amânat o decizie şi în cazul Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului prin care Institutul Cultural Român a trecut din subordinea Administraţiei Prezidenţiale în cea a Senatului, pe care ar urma să se pronunţe pe 31 iulie, informează TVR INFO.

Cer guvernului Ponta sa anuleze imediat OUG nr 41 din 5 iulie care are o prevedere contrara deciziei de astazi a Curtii Constitutionale. (..) Trebuie sa ne intoarcem la normalittaea unui stat de drept, prin urmare guvernul Ponta trebuie sa anuleze ordonantele de urgenta contrare deciziilor CCR si sa nu blocheze publicarea in Monitorul Oficial a deciziilor Curtii. Reamintesc:

1. OUG 41 din 5 iulie a fost emisa in timpul procedurii de suspendare a Presedintelui, adica Ponta a schimbat regulile in timp ce jucatorii erau deja pe teren;
2. schimbarea se refera doar la referendumul pentru demiterea Presedintelui; pentru ca orice alt referendum sa fie validat, cerinta ca majoritatea persoanelor inscrise pe listele electorale sa participe la vot nu a fost modificata.

Dupa atatea incalcari grosolane ale Constitutiei, Ponta trebuie sa plece si sa elibereze Monitorul Oficial, luat abuziv tot prin ordonanta de urgenta.

In mod bizar, deciziile Curtii care sunt favorabile PDL si lui Traian Basescu NU sunt publicate in Monitorul Oficial (MO), in schimb cele care avantajeaza USL sunt publicate.

Astfel, decizia de asta noapte a CCR prin care  Crin Antonescu s-a dus sa ocupe fotoliul de presedinte de tara s-a publicat azi dimineata in MO, in schimb  NU au fost publicate decizia prin care Curtea si-a preluat atributiile de a controla hotararile Parlamentului si decizia potrivit careia este  legea referenumului  este constitutionala ( NU Ordonanta lui Ponta!).

Mai mult, nici macar pana astazi nu a fost publicata decizia CCR care a stabilit ca presedintele tarii reprezinta Romania la Consiliul European.

Motivul, transmis RL de catre Diana Anton, purtatorul de cuvant al CCR, ar fi ca nu toti judecatorii si-au redactat punctul de vedere. Reamintim ca deciziile favorabile PDL si lui Traian Basescu au fost admise de cinci judecatori, iar patru le-au respins. Surse CCR spun ca cei patru judecatori, apropiati USL, intarzie redactarea opiniei separate in mod intentionat , avand la indemana un text de lege care le permite sa-si motiveze hotararile in termen de 30 de zile. O prevedere a Legii CCR prevede ca deciziile CCR se publica insotite de motivari, respectiv cu opiniile separate.

• DAMNING statements are not the European Commission's forte, especially not when political events in a member state are at stake. And yet on July 7th the Commission broke with its tradition and issued a stark warning to the Romanian government, saying it was "concerned" about actions undermining the Constitutional Court.
• The "sequence" of events in the last few weeks, a spokesman said, "put at risk all the progress made over the past five years in having more respect for the rule of law and democratic checks and balances and independence of the judiciary in the country". Similar concerns over the rule of law were voiced in Berlin, with some German parliamentarians even floating the possibility of suspending Romania's voting rights in the European Union (EU).
• This 'nuclear option' was only triggered once in the late 1990s when the far-right Freedom Party came to power in Austria. Last year the European Parliament also considered this move for Hungary after its new government made controversial changes to the constitution that put judges, central bankers and media under party control. But things are even worse in Romania, an EU official told our blog writer in Brussels, because there “they are not changing the constitution. They are breaking it”.
• Nobody in Brussels really understands why the Ponta government is so blatant in ignoring current legislation and in moving swiftly to get institutions - especially the judiciary - under party control. It is even more difficult to comprehend as Mr Ponta is poised to win the general elections later this year. "We were flabbergasted. But it is a mistake for them to think they can pull it through, these are not the 1990s," the EU official said. Romania is still under EU monitoring for guaranteeing an independent judiciary and for effectively fighting corruption and other crimes. A report is due later this month.
• Another sanction against Romania that is envisaged in Brussels is a freeze of EU funds. Payments are already suspended since July 1st on technical grounds such as faulty public procurement rules. This could be made permanent and linked to the political situation.
• The most likely outcome of all this is that Romania's bid to join the borderless Schengen area will be completely derailed. The Netherlands wee the only country opposing the move so far. Earlier this year the Dutch indicated they may lift their reservation if the EU commission's report is positive. (The decision to let Romania has to be taken with unanimity among member states.) Now the Dutch position seems to gain Germany’s support. On July 8th, Guido Westerwelle, Germany’s foreign minister, said "serious violations of the letter and spirit of EU values may raise question about the last steps to Romania's full integration in the EU."

• "Prime Minister Ponta is attempting a quiet coup d'état and is once again raising doubts as to his country's democratic institutions. Romania has long had a credibility problem, particularly due to its rampant corruption, which permeates all levels of the state. That is the reason that the EU has yet to make Romania a full member of the Schengen visa-free travel regime. The country simply isn't reliable. But the verbal protests from Berlin and Brussels aren't enough."
• "The case of Hungary offers a blueprint for how the EU should now deal with Romania. Early this year, the EU suspended payment of funds from Brussels because Hungary also seemed to think that it didn't need to adhere to EU rules. Since then, Budapest has reacted to the pressure from Brussels and made the necessary changes."
• "Three years ago, Romania -- which is facing significant economic problems -- was forced to apply for help from the IMF. Without the billions in assistance from Washington, Bucharest would likely have rapidly gone bankrupt. Victor Ponta, in other words, should be well aware what a reduction of funds from Brussels would mean for his country."

• Dirk-Oliver Heckmann: So what is it that we're seeing here? Is it essentially a coup in Romania?
  Elmar Brok: Yes, it is really a bit like a coup. I have never seen something quite like this in a country that calls itself a democracy. Against all the rules, the key positions in the country are quickly being taken over by elements of the government. It is a violation of law, and there seems to be no understanding for the fact that the rule of law should prevent people from doing certain things. And one must accept that a separation of powers means that posts will be occupied by different people at different times.
• European Social Democrats have a broader view. President of the European Parliament Martin Schulz said he does not believe Romania violated the treaty, and Hannes Swoboda, chairman of the Social Democrats in the European Parliament, said that the constitution allows for a procedure to dismiss the president from his post. How do you explain the Social Democrats' reservations?
  Well, of course, because they are Socialist brothers. It may be true that there is a procedure for dismissing someone from his post, but it is not acceptable that a constitutional court's ruling and significance for this procedure can simply be nullified through a decree from the government - and not even by way of a parliamentary resolution. You cannot cast aside a constitutional court with a simple majority or with a governmental decree. That is a clear violation of the constitution. And it is being done in this case to reach political goals.
• Where was your opposition when President Basescu, who is in the conservative camp, began gaining more and more power? It sounds as though you view him solely as a victim, but that is probably not the case, right?
  It is not relevant whether one thinks he is good or bad; he never gained power in a way that violated the constitution. Whether he's doing good or bad politics, whether one likes him - all of that plays no role in questions about respecting the rule of law. Those are questions of politics. And political evaluations cannot trump constitutional law. When this foundation is not firm, then democracy and the rule of law are not possible.
• There is now supposed to be a referendum in Romania about Basescu's dismissal. If it turns out that the majority say that his dismissal was acceptable, then can we say that everything is OK?
  No, that does not make everything OK because you cannot simply set aside a constitution. If you take a democratic poll to see whether or not someone is popular in a democracy, then you cannot annul the constitution ahead of it. It is through the constitution that such a procedure is possible at all.
• What tools does Brussels have to put the government in Romania under pressure? German Foreign Minister Guido Westerwelle mentioned blocking Romania's entry into the Schengen area.
  I don't consider it possible for a country to join the Schengen area when that country does not completely respect the rule of law. I also think that other procedures from Article 7 of the Treaty on the European Union must be set in motion, which could lead to the suspension of Romania's right to vote within the European Union.
• Is there a sense in which it was a mistake to accept Romania into the European Union?
  The Socialists were already doing terrible things in the 1990s in Romania, and now they are at it again with this action. I think - mentally - they have not really made the transition from the old dictatorship toward democracy.
  It was not an error to include Romania, but we must show that we want to make sure that commitments are being kept. And if that is not going to be done, then it will be a sad affair for Romania. But we cannot allow that in the European Union.