Showing posts sorted by relevance for query andries. Sort by date Show all posts

I recently read about the Battle of Gallipoli (subject also of a movie with Mel Gibson from back when he still was, apparently, cuter than crazy) and it reminded me of a famous epic poem by the Romanian national poet, Mihai Eminescu.

Foarte de curand, Ion Iliescu a aparut iar pe prima pagina (a catorva sit-uri, desigur,) in urma unor scandaluri consecutive, la granita intre protest politic si asalt la persoana. Intr-o zi, cineva a aruncat cu monezi in el, in urmatoarea, altul a aruncat cu oua clocite. Un prilej nimerit pentru a ne clarifica sentimentele fata de dumnealui.

Dupa cum incepusem sa zic, succesele romanesti trebuiesc celebrate. Continui cu cateva cuvinte despre orfani romani adoptati de familii din Utah care se intorc sa-si vada locurile natale dupa 15 ani.

Dupa ce-am prezentat izvorul marelui rahat prezidential si primele cateva reactii, iata-le si pe urmatoarele.

Am fost invitat la o petrecere cu tema de discuri de pick-up. Astea-s discurile alea vechi care-au fost demult inlocuite de CD-uri, si-acum sunt folosite numai de die-hards si de DJs. Poza de-alaturi e nitel cenzurata. :)

..continui sa discut motivele pentru care intru in scandaluri si-ncerc sa-mi croiesc drum prin ele...

Ma bateau zilele astea niste ganduri. Si eu pa ele.

Incepusem sa scriu mai devreme despre ABC, si despre filmuletele ei. Continui aici cu CV-ul politicienei si unde poti s-o suni.

M-am uitat recent la clipul "I Kissed a Girl" - Kate Perry si mi-am amintit de cantecul omonim al lui Jill Sobule. Ca blog oficial al primului sarut si a concursului omonim nu se puteam s-o scap, nu? Si m-am trezit scriind iar amintiri din pubertate.

A more recent politico-artistico-philosophical scandal, far more interesting to me but, apparently, less interesting to the Romanian public, is the open conflict between Andrei Plesu, my favourite philosesseist, and the PSD cultural wing.

Cred ca cei inregimentati in blogo.ro-oaie nu vad padurea de copaci si s-au obisnuit cu mirosul. In sensul ca nu reusesc sa-nteleaga ca intreaga blogo.ro-oaia, in ansamblul si totalitatea sa este nesemnificativa in raport cu anglosfera, in care caz acuzatiile reciproce de irelevanta devin – cum sa spun? – irelevante. Dar poate totul e bine si frumos, si numai eu nu pot sa ma desprind de ea..

Although I have written briefly about progressive rock, I shied away thus far from Romanian progressive rock. That's rather odd, considering that the apogee of that genre in Romania is universally considered to be the eponymous Zalmoxe by Sfinx, released (more like “censored”) in 1978.

La cererea telecititorilor, suparati de intreruperea publicitara, continui sa am labartez discutand interviul care e oricum lung. Ca drumul pana la tine, if u dig Andries.

Tim O'Reilly a publicat mai demult interviul pe care i l-a luat Forbes pentru un special intitulat "Putere, Ambitie, Glorie". Intrebarile sunt interesante si seamana teribil cu o leapsa de pe la noi - atata doar ca-s mult mai inspirate. Asa ca m-am gandit sa le transform intr-o leapsa.

Recent, un ziar nou din Toronto ar fi publicat un articol in care autorul, Bogdan Ionescu, cere la plural, in numele sau si al "elitei" sa nu se desfiinteze vizele pentru romanii din Romania care doresc sa viziteze Canada:

A while back, in the “Hier spricht der FerienPunkt, Kostinesti!” article, I tried to figure out the song behind the “Radio Vacanta” generic was and I failed (nor could I find it elsewhere). If there’s one motto to my existence (or at least to my self-image), that’s never give up.

I recently wrote a poem for a poem for a friend who was seemingly fading away in the background. She had posted this self-accusatory and spelling-challenged photo and then went on and on commenting some stupid blog.

Stateam vineri de vorba cu niste amici si chestiuni importante la ordinea zilei inceput-au sa ma framante. Despre romanismul mitocan am tot vorbit si eu si altii, dar oare nu exista probleme si cu politetea debordanta?

I need to commit some of my very recent memories to this blog, but precisely because everything happened so recently, I need to be even more ambiguous than usual.

Ceea ce face orasele mai mici din Romania frumoase, atractive si locuibile este faptul ca poti respira, asa cum nu poti in Bucuresti, care este, cel putin la orele de varf, o uriasa camera de gazare. Motive sunt multe, unul dintre ele fiind ca edilii n-au reusit sa protejeze si sa extinda ariile verzi. Este foarte trist ca si Iasi-ul ii calca pe urme.